Banca Națională a României remarcă o temperare a creșterii în termeni reali a salariului mediu net lunar, în condițiile accelerării inflației, și susține că sunt incertitudini ridicate privind câștigurile populației, în contextul transferării contribuțiilor de la angajatori în dreptul angajatului, potrivit minutelor ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală vede și o creștere economică mai mică în acest an și chiar o evoluție sub potențial în 2019.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Rata anuală a inflației a crescut la 4,3% în ianuarie (de la 3,35 în decembrie) și a ieșit din ținta BNR. Banca centrală a crescut, săptămâna trecută, dobânda de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an, măsură menită să combată accelerarea rapidă a inflației.
„(...) membrii Consiliului s-au arătat preocupați de riscul ca acest amplu puseu inflaționist provocat de șocurile ofertei să genereze efecte secundare importante prin deteriorarea anticipărilor inflaționiste pe termen mediu, implicit să amplifice eforturile și costurile readucerii sub control a inflației, mai ales în contextul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali”, se arată în minuta ședinței de politică monetară.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Consiliul de Administrație al BNR semnalează o serie de evoluții divergente la nivelul economiei. BNR arată că economia crește în continuare peste potențial, dar se așteaptă ca ritmul să încetinească pronunțat în acest an și în 2019, când evoluția va cădea sub potențial.
Economia a crescut cu 7% anul trecut, un ritm similar cu cel atins înaintea crizei economice, însă datele publicate astăzi de Statistică arată o decelerare în trimestrul 4, cu o creștere de 0,6% raportată la trimestrul 3, față de o medie de 2% în trimestrele anterioare.
Consumul va continua să fie principalul contributor la creșterea economică, în timp ce investițiile vor avea un aport modest, iar exportul net va avea o contribuție negativă „notabilă”, în condițiile în care deficitul comercial se va adânci în continuare.
Excesul de cerere din acest an va fi susținut de politica bugetară orientată în continuare spre susținerea consumului și în defavoarea investițiilor publice, ceea ce va stimula creșterea inflației și a deficitului de cont curent, arată BNR.
Banca centrală se arată îngrijorată de condițiile din piața muncii, unde efectivul salariaților a atins noi maxime, șomajul a ajuns la un nivel minim record (4,6% în decembrie) și angajatorii găsesc cu dificultate forță de muncă corespunzătoare.
Banca centrală remarcă și creșterea într-un ritm susținut a salariului mediu brut nominal, dar cu temperarea creșterii în termeni reali, în condițiile unei inflații mai ridicate, pe care o vede atingând 5% în prima parte a anului, pentru ca mai apoi să scadă la 3,5% în decembrie.
„În același timp, însă, s-a observat că în termeni reali creșterea anuală a salariului mediu net s-a temperat ușor, în principal ca urmare a accelerării inflației, și că perspectiva imediată a câștigurilor salariale este marcată de incertitudini ridicate, mai ales în sectorul privat, inclusiv în contextul transferării contribuțiilor datorate de angajatori în sarcina angajaților”, se arată în minută.
Pentru ca angajații să păstreze același nivel al salariului net, angajatorii trebuia ca de la începutul anului să crească nivelul salariului brut, ceea ce nu s-a întâmplat în toate cazurile, potrivit datelor din sistemul de evidență a contractelor. Totodată, angajaților din sectorul IT le-au fost afectate veniturile.
De altfel, BNR marchează în mai multe locuri în minută problema modificărilor fiscale, cu efecte nu numai asupra veniturilor populației, dar și asupra profitabilității firmelor. Instituția sugerează că Guvernul ar putea avea nevoie de corecții fiscale pentru a respecta ținta de deficit.
„Au fost, de asemenea, evidențiate riscurile în sus induse de o eventuală creștere mai amplă a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și de venituri, dar și a tensionării pieței muncii (…) Au fost însă remarcate și incertitudinile legate de transferul către angajați a obligațiilor privind contribuțiile sociale, precum și de potențiale corecții fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB”, se arată în minută.
Pe partea de restrângere a consumului, implicit a cererii și a inflației, BNR remarcă scăderea încrederii în economie și măsurile fiscale.
„S-au făcut, de asemenea, referiri la tendința de scădere a încrederii populației și a companiilor, precum și la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de măsuri fiscale și salariale implementat recent, dar și de incertitudinile circumscrise lui, fiind punctată și trenarea redresării absorbției fondurilor europene”, potrivit minutei.
