Banca Națională a României a trimis Camerei Deputaților o scrisoare în care spune că se opune formei curente a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, inițiat de deputatul Daniel Zamfir, și propune, ca formulă alternativă, plafoane stabilite pe fiecare tip de credit în parte, având ca referință dobânzile medii din piață.
Proiectul, în forma adoptată de Senat, propune limitarea la de 2,5 ori multiplul dobânzii de politică monetară pentru ratele creditelor ipotecare (un plafon de 5,6% la valorile curente) și la 18% pentru creditele de consum, inclusiv pentru împrumuturile în derulare.
BNR transmisese, inițial, că nu face comentarii referitoare la proiect, pentru că acesta nu ar viza creditele acordate de bănci și instituțiile financiare nebancare. Guvernatorul Mugur Isărescu a trimis o scrisoare Camerei Deputaților, unde proiectul se află în dezbatere, pentru a prezenta noua opinie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Analiza derulată la nivelul băncii centrale asupra celei mai recente versiuni a proiectului de modificare a O.G. nr. 13/2011 , respectiv forma adopt a tă la nivelul Senatului. a concluzionat că stabilirea unui regim de limitare a dobânzii anuale efective (DAE) la creditele destinate consumatorilor, în mod arbitrar, nediferențiat pe categorii de produse și fără o fundamentare a plafoanelor respective în funcție de caracteristicile produselor de creditare este de natură a produce dezechilibre în piața creditului și a afecta stabilitatea financiară”, se arată în scrisoarea menționată.
Banca centrală vine cu o contrapropunere pentru Parlament și o metodologie de plafonare a dobânzilor raportată la valoarea medie a dobânzilor din piață, cu un multiplicator specific pentru fiecare credit în parte. Banca centrală își fundamentează propunerea pe practica majoritară în celelalte state europene care au plafoane la nivelul dobânzii.
| Tipul creditului | Rata medie DAE (dec. 2017) | Multiplicator specific | Plafon maxim rata DAE (valabil în trim. II 2018) |
| Creditul pentru locuințe (lei) | 4,83% | 1,80 | 8,69% |
| Credite de consum negarantate (lei) | 10,24% | 1,65 | 16,90% |
| Credite de tip credit card (lei) | 10,24% | 4,00 | 40,96% |
| Credite de consum garantate (lei) | 10,24% | 1,50 | 15,36% |
| Creditul pentru locuințe (valută) | 4,54% | 1,80 | 8,17% |
| Credite de consum negarantate (valută) | 4,38% | 1,65 | 7,23% |
| Credite de tip credit card (valută) | 4,38% | 4,00 | 17,52% |
| Credite de consum garantate (valută) | 4,38% | 1,50 | 6,57% |
De remarcat că BNR nu are sau nu prezintă date privind dobânda medie pentru fiecare tip de produs în parte. Astfel, DAE mediu pentru creditele de consum în lei este la același nivel, de 10,24%, indiferent că vorbim de împrumuturi cu garanții sau nu sau de carduri de credit. Pragurile maxime sunt, astfel, stabilite în funcție de multiplicatorul diferit aplicat.
BNR a ales multiplicatorii astfel încât să includă cât mai mult din distribuția creditelor nou acordate raportat la valoarea medie anterioare și să excludă deviațiile prea mari de la medie.
„Multiplicatorii specifici creditelor s-ar determina ca raport între percentila 95 a distribuției ratei DAE pentru creditele nou acordate trimestrial și rata medie a DAE publicată de BNR pentru creditele de consum și creditele pentru locuințe aferentă ultimei luni a trimestrului anterior”, se arată într-o anexă a scrisorii.
Dacă aceste plafoane s-ar fi aplicat din 2016 și s-ar fi menținut același nivel al creditării, băncile ar fi suportat pierderi minore, de 5,7 milioane de lei în 2016 și 12,5 milioane de lei anul trecut, considerând că diferențialul între plafonul DAE și rata DAE specifică fiecărui credit se consideră a fi o pierdere potențială pentru bancă, arată banca centrală.
Dacă pentru bănci plafoanele propuse de BNR ar trebui să fie neutre sau cu un impact minor – după cum vedem mai sus – pentru IFN nivelul DAE maxim propus de banca centrală pentru creditele de consum, chiar dacă mai mare decât cel al inițiatorului Zamfir, va reprezenta o mare provocare, mai ales pentru cele care dau credite pe termen scurt. Industria societăților nefinanciare a venit și ea cu diferite propuneri de amendare a legii.
BNR respinge ideea ca plafoanele să se aplice creditelor în derulare și spune că acestea ar trebui să producă efecte doar la momentul semnării contractelor. Apoi, dobânzile urmează să fie fixe sau variabile, calculate în funcție de indicatorul de piață, și ar putea astfel să treacă de plafonul maxim de la momentul acordării, în funcție de evoluția pieței.
