Noțiunea „soț” cuprinde, din perspectiva libertății de ședere a cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor lor, soții de același sex, a arătat azi avocatul general Wathelet, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-o speță care privește România. Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei” chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene.
Solicitarea CCR vine după ce autoritățile din România au refuzat să recunoască relația de familie dintre un bărbat de cetățenie română căsătorit în Belgia cu un bărbat de cetățenie americană.
Instanța europenă este obligată să asculte și părerea statului român în acest caz, ca în orice proces, urmând ca pe baza argumentelor celor două părți, dar și ale avocatului european desemnat din oficiu, să transmită o interpretare a legislației europene obligatorii și pentru statul român.
Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria între persoanele de același sex, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări terțe, un drept de ședere permanentă pe teritoriul lor, este concluzia avocatului general Melchior Wathelet.
Cazul îl privește pe Relu Adrian Coman, cetățean român, și pe Robert Clabourn Hamilton, cetățean american, care au locuit împreună timp de patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în 2010. În luna decembrie 2012, Coman a solicitat autorităților române eliberarea documentelor necesare pentru a putea locui cu caracter permanent în România împreună cu soțul său. Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea liberei circulații, care permite soțului unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat această libertate să se alăture soțului său în statul membru în care acesta din urmă locuiește.
Autoritățile române au refuzat însă să îi acorde cetățeanului american acest drept de ședere printre altele pentru motivul că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.
Cei doi au introdus în aceste condiții o acțiune în fața instanțelor române pentru a contesta decizia autorităților române.
În concluziile prezentate astăzi, avocatul general Melchior Wathelet precizează mai întâi că problema juridică aflată în centrul litigiului nu este cea a legalizării căsătoriei între persoane de același sex, ci cea a liberei circulații a cetățenilor Uniunii. Or, deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria între persoanele de același sex în ordinea lor juridică internă, ele trebuie să respecte obligațiile care le revin în temeiul libertății de circulație a cetățenilor Uniunii.
În continuare, avocatul general constată că directiva europeană în domeniu nu cuprinde nicio trimitere la dreptul statelor membre pentru a stabili calitatea de „soț”, astfel încât această noțiune trebuie să primească în întreaga Uniune o interpretare autonomă și uniformă.
În această privință, avocatul general subliniază că noțiunea „soț” în sensul directivei este legată de un raport întemeiat pe căsătorie fiind însă totodată neutră din punctul de vedere al sexului persoanelor în cauză și nedepinzând de locul în care a fost contractată această căsătorie. În acest context, avocatul general consideră că, în lumina evoluției generale a societăților statelor membre ale Uniunii în cursul ultimului deceniu în materie de autorizare a căsătoriei între persoane de același sex, jurisprudența Curții potrivit căreia „termenul «căsătorie», conform definiției admise în mod obișnuit de statele membre, desemnează o uniune între două persoane de sex diferit” nu mai poate fi reținută.
Avocatul general arată de asemenea că noțiunea „soț” este în mod necesar legată de viața de familie care este protejată în mod identic de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO). În această privință, avocatul general amintește că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că cuplurile homosexuale, pe de o parte, pot avea o viață de familie și, pe de altă parte, trebuie să aibă posibilitatea de a obține o recunoaștere legală și protecția juridică a cuplului lor. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai considerat că, în domeniul reîntregirii familiei, obiectivul care constă în protecția familiei tradiționale nu poate justifica o discriminare pe motive de orientare sexuală.
În aceste condiții, avocatul general este de părere că noțiunea „soț” în sensul directivei cuprinde și soții de același sex. În consecință, o astfel de persoană poate de asemenea să locuiască în mod permanent pe teritoriul statului membru în care soțul său s-a stabilit în calitate de cetățean al Uniunii după ce și-a exercitat libertatea de circulație. Această concluzie este de asemenea valabilă pentru statul de origine al acestui cetățean, atunci când se întoarce în acest stat după o ședere permanentă într-un alt stat membru în care a început sau a consolidat o viață de familie, cum a făcut Adrian Coman împreună cu Robert Hamilton.
Profit.ro a prezentat exclusiv că Guvernul Grindeanu a aprobat, prin memorandum, poziția susținută în fața CJUE.
Guvernul a stabilit că răspunsul trimis CJUE, bazat pe argumente juridice ce țin de dreptul european și din Codul Civil din România, este că legislația națională este cea care prevalează în acest caz.
“Noțiunea de soț trebuie interpretată conform legislației statului gazdă”, conchide memorandumul prin care Guvernul României a aprobat răspunsul către CJUE.
Prin urmare, în opinia Executivului, cetățeanul american nu poate fi considerat ca făcând parte din familia cetățeanului român, având în vedere prevederile Codului Civil, care stabilește că “familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”, iar “prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie”.
Deși Codul Civil dă această definiție termenului “soț”, Constituția României prevede doar că "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți", fără nici o altă definiție. Din acest motiv, “Coaliția pentru familie”, o inițiativă civică susținută de mulți oameni politici, a promovat în parlament un proiect de modificare a Constituției, care să prevadă clar că “familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie".
Dacă va fi aprobată de Parlament, modificarea mai trebuie adoptată și prin referendum național.
