Autoritățile din România ar trebui să depășească temerile și să găsească soluții pentru imigranții sirieni și împreună cu comunitatea oamenilor de afaceri sirieni din România, care deține 642 de firme cu afaceri anuale de 966,8 milioane lei în 2014 și 2.177 angajați, potrivit analiștilor Keysfin.
”Românii au avut în trecut o relație foarte bună cu țările din regiunea care astăzi este un teatru de război. Din Libia până în Liban, Palestina și Siria, afacerile româno-arabe au fost înfloritoare ani la rând. Mai mult, mii dacă nu zeci de mii de tineri din aceste țări și-au făcut studiile la noi în țară, iar unii dintre ei au rămas aici, și-au deschis business-uri și au angajat români”, arată Keysfin.
După revoluție, afacerile acestora în România au explodat, dar au existat și nume controversate precum Zaher Iskandarani, Omar Hayssam și Mohamad Samer Hazam, care conduce Rio Bucovina.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului, prelucrate de analiștii KeysFin, în România sunt în prezent active 642 de firme cu acționari, proprietari sau administratori sirieni.
De la 698 de firme în 2011, numărul societăților cu acționari sirieni a ajuns la 627 în 2013 și a crescut la 642 în 2014. Afacerile lor au urmat același trend, de la 1,33 miliarde de lei în 2011 la 1,8 miliarde în 2012 și 966,8 milioane lei în 2014.
Cele mai multe dintre afacerile sirienilor din România sunt în comerț, industria prelucrătoare, transport și distribuție, intermedieri imobiliare și restaurante și hoteluri.
Primii refugiați sirieni ar urma să ajungă în România în luna noiembrie, autoritățile române pregătind șase centre de primire, în București, Giurgiu, Galați, Șomcuța Mare, Rădăuți și Timișoara.
Autoritățile au insistat în repetate rânduri că nu pot asigura decât primirea a maximum a 1785 de refugiați, aceasta fiind capacitatea actuală, și s-au împotrivit la Comisia Europeană impunerii de cote obligatorii pentru fiecare țară.
Conform celei mai recente decizii a Consiliului miniștrilor de Interne din statele comunitare (JAI), România trebuie să preia 2.475 de refugiați, dintre care 585 din Italia și 1.890 din Grecia, la care se adaugă însă alte 2.362 persoane stabilite la jumătatea lunii septembrie tot de către miniștrii de Interne din UE.
Prin cumularea celor două decizii JAI, în România ar urma să ajungă 4.837 refugiați, număr care poate însă crește la 6.351 prin redistribuirea în următoarea etapă a altor zeci de mii de refugiați. Refugiații vor veni însă în România eșalonat într-un interval de 1-2 ani, iar autoritățile de la București vor primi câte 6.000 euro pentru fiecare astfel de persoană.
Refugiații care nu pot fi cazați în spațiile Inspectoratului General pentru Imigrări, din cauza aglomerației, vor primi din partea statului român aproximativ 500 de lei lunar, timp de un an, pentru a-și închiria un spațiu de locuit.
Procedura urmează să fie aprobată de Guvern.
Executivul a calculat totodată cheltuielile lunare generate de hrana, îmbrăcămintea și cazarea refugiaților la 1.117 lei lunar pe timp de vară și la 1.185 lei în sezonul rece.
Europa se confruntă cu un val de refugiați fără precedent , atât din punct de vedere numeric, cât și în ceea ce privește diversitătea țărilor de orgine, iar această situație nu va înceta curând, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
