Analiză The Telegraph. “Zilele lui Olaf Scholz la conducerea guvernului sunt numărate”, după ascensiunea naziștilor în statele din estul Germaniei. Cu un an înainte de alegerile federale, apare riscul unui vid de putere în inima Europei, indiferent că guvernul său va rămâne sau nu la putere.
Atât The Telegraph, cât și Reuters, Financial Times și alte publicații europene se concentrează pe efectele rezultatelor alegerilor locale din Turingia și Saxonia asupra guvernului central, în condițiile în care politica de acceptare a imigranților este considerată principala cauză a ascensiunii partidelor extremiste, arată BiziDay.
Nu numai că naziștii (AfD) au câștigat la mare distanță (32%) alegerile locale din Turingia, dar extrema stângă (BSW și Stânga, ambele provenite din fostul Partid Comunist din Germania de Est) au adunat împreună 27% din voturi, depășind CDU (centru-dreapta, principalul partid de opoziție), în timp ce SPD, partidul lui Olaf Scholz a luat doar 6%, iar Verzii, partenerii săi de guvernare, nu au obținut niciun loc în parlamentul regional.
În Saxonia vecină, CDU pare a fi ieșit totuși pe primul loc, dar la o diferență de doar 1% față de AfD.
The Telegraph observă că înfrângerea lui Scholz este cu atât mai amară cu cât partidul său, SPD, a fost singurul care a votat împotriva mandatului lui Hitler, în 1933, iar ascensiunea naziștilor este pusă acum pe seama unor politici demarate de Angela Merkel (CDU), al cărui continuator a fost Scholz, care a și făcut parte din guvernul de coaliție al doamnei Merkel: “Dl Scholz a câștigat funcția de cancelar cu o campanie în care s-a branduit ca fiind Merkel 2.0. În mod ironic, politicile ei privind granițele deschise dar și cele față de Rusia îl condamnă pe el la un mandat mult mai scurt decât cei 16 ani la putere ai doamnei Merkel. (…) Probabil că Scholz va rezista presiunii de a convoca alegeri anticipate. Coaliția sa este însă disfuncțională și chiar dacă va continua până la alegerile federale de anul viitor, acest lucru nu poate decât să întârzie inevitabila sa înlocuire de la putere de către CDU”, arată publicația britanică.
Pe de altă parte, Financial Times observă că est-germanii sunt mult mai sceptici decât cei din vestul țării față de livrările germane de arme către Ucraina, dar și față de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Un sondaj efectuat în Turingia de ZDF a constatat că 54% dintre cetățenii landului vor nu numai o reducere a sprijinului militar pentru Ucraina, dar se opun și planurilor guvernului de a permite amplasarea rachetelor americane cu rază medie de acțiune în Germania, începând cu 2026.
