Un Donald Trump adesea imprevizibil a bulversat lumea în 2017, în numele sloganului ”America mai întâi” (”America first”), prin deciziile sale spectaculoase care sunt tot atâtea atacuri asupra multirelaismului, fără să dezamorseze însă mai multe bombe cu ceas, relatează AFP.
De când s-a instalat la Casa Albă, în ianuarie, anunțurile miliararului republican s-au ridicat adesea la nivelul temerilor aliaților Statelor Unite: decretul antimigrație, regragerea din Acordul de la Paris privind lupta împotriva modificărilor climatice și din tratatul de liber schimb Asia-Pacific (TPP), punerea în discuție a acordului în dosarul nuclear iranian și recunoașterea unilaterală a Ierusalimului drept capitală a Israelului, scrie News.ro
”Doctrina retragerii”, rezumă președintele centrului de cercetare Council on Foreign Relations Richard Haass, un fost diplomat în mai multe administrații republicane.
Președintele primei puteri mondiale ”aplică ceea ce e mai rău din ceea ce ne-am fi putut teme în domeniul politicii «trupiene», printr-o retragere de pe scena multilaterală”, confirmă Célia Belin de la Brookings Institution, cu sediul la Washington.
Cu toate acestea, cele trei anunțuri cele mai zgomotoase, ”simbolic foarte puternice și pline de consecințe”, au ”vocația numaii să-i satisfacă electoratul” și ”nu au vreo concretizare ireparabilă în acest stadiu”, declară ea pentru AFP.
Retragerea din Acordul de la Paris va intra în vigoare abia la sfârșitul mandatului, acordul iranian rămâne în vigoare, iar instalarea Ambasadei americane la Ierusalim va lua ”mai mulți ani”.
Aceasta este ”metoda Trump”, apreciază ea, și anume ”o ruptură simbolică ce provoacă reacții foarte, foarte puternice”.
”Lumea întreagă a auzit mesajul”: ”America s-a întors, cu forță”, s-a felicitat luni, pe 18 decembrie, președintele, prezentându-și ”strategia de securitate națională”.
”HAOS”
În opinia lui Barbara Slavin de la think tank-ul Atlantic Council, "Trump pare să creadă că puterea militară și economică a Statelor Unite este suficientă să-i permită să facă ceea ce vrea”.
Or ”Statele Unite se ridică la înălțimea puterii lor atunci când fac manevre să dea viață unui consens internațional”, declară ea pentru AFP, subliniind un risc de izolare și de pierdere de credibilitate.
Inclusiv în tabăra republicană există nenumărate critici. ”Actuala administrație oferă doar puțin respiro în fața haosului unei lumi fără leadership american”, scrie influentul senator John McCain pe site-ul Medium. ”Președintele nostru își vede imprevizibilitatea ca pe o virtute și își preferă twwet-urile prost informate unor strategii constructive”.
În fapt, aliații Statele Unite sunt șocați de stilul magnatului în domeniul imobiliar care a trecut prin reality show, capabil să atace China într-un tweet și să o ridice în slăvi în următorul, să amenințe la ONU cu ”distrugerea totală” a Coreei de Nord sau să umilească în public pe secretarul său de Stat Rex Tillerson.
”Atitudinea impulsivă a președintelui Trump, guvernarea sa imprevizibilă și tweet-urile sale au zguduit numeroase capitale”, constată Paul Stares, autorul unei anchete anuale asupra a 400 de experți și diplomați pe tema riscurilor de conflict.
În acest raport al Council on Foreign Relations, Washingtonul se află în prima linie în privința a două riscuri majore de confruntare armată, în 2018 - cu Coreea de Nord și Iranul.
În aceste două mari crize, explică Paul Stares pentru AFP, ”este dificil să știi” dacă amenințările lui Donald Trump "sunt de ordinul fanfaronadei sau dacă el este cu adevărat hotărât să utilizeze forța”.
Iar diplomația americană a înregistrat doar puține succese.
”Atunci când Trump a preluat funcția, el a identificat Coreea de Nord drept principala amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite. Din nefericire, acest lucru este în continuare adevărat după 11 luni, dacă nu cumva situația s-a înrăutățit”, a recunoscut Rex Tillerson.
”RĂUL E FĂCUT”
Cu privire la Phenian sau la Teheran, linia este ”mizăm totul pe aliații noștri”, explică Célia Belin. "Trump are o retorică antiiraniană foarte puternică, însă, pentru moment, nicio acțiune concretă și eficientă”.
Busculați, aliații nu par destabilizați pe termen lung, apreciază ea. ”Franța este pragmatică”, europenii și asiaticii ”se obișnuiesc cu tweet-urile lui Trump”, iar el este uneori apreciat în Europa de Est sau în Orientul Mijlociu, ”unde a reafirmat cu forță” alianța cu Israelul și Arabia Saudită.
Cu atât mai mult cu cât, în mai multe dosare, de la criticarea NATO la amenințarea cu un război comercial cu China, ”s-a impus o formă de realism și de continuitate”, analizează cercetătoarea de la Brookings.
Lucrurile stau la fel în privința Afganistanului, al cărui președinte a mărturisit că ”deciziile sunt foarte diferite atunci când te afli în Biroul Oval”.
În ceea ce privește apropierea dorită față de Moscova, ea este împiedicată de suspiciuni de complicitate preelctorală între Rusia lui Vladimir Putin și echipa candidatului Trump.
În opinia lui Célia Belin, doar o mână de aliați au pierdut cu adevărat. Mexicul, șocat de planurile cu privire la zidul de la frontieră, și britanicii, ”deja singuri în lume, în plin Brexit” - Londra a fost ținta unor tweet-uri virulente ale @realDonaldTrump pe tema gestionării amenințării jihadiste.
Dar și Germania, ”profund destabilizată de atacurile antigermane la adresa cancelarului Angela Merkel”, spune cercetătoarea.
Șeful diplomației germane Sigmar Gabriel a avertizat, de altfel, că ”retragerea Statelor Unite, sub Donald Trump, din rolul lor de garant fiabil al multilateralimului occidental” este necesar să-i împingă pe europeni în prim-planul scenei. Pentru că răul a fost făcut, ”asta nu se va schimba fundamental în viitoarele alegeri”.
