Deși au mai existat în trecut diverse inițiative care au propus ca toate tipurile de semnături electronice, avansate sau simple, să aibă efect juridic, pandemia a jucat un rol important în accelerarea adopției acestora.
Astfel că, recent, a fost promulgat proiectul de lege privind utilizarea semnăturii electronice, care prevede efecte juridice în cazul fiecărui tip de astfel de semnătură (electronică calificată, electronică avansată și electronică simplă), condițiile prestării serviciilor de încredere de către persoane de drept privat, cât și atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în domeniu.
„Cred că terenul favorabil a fost pregătit în timpul crizei pandemice, când au existat niște inițiative izolate de accelerare a digitalizării în plan normativ. De exemplu, în ce privește utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților publice, deci pentru serviciile publice, apoi, în domeniul relațiilor de muncă”, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Ioana Regenbogen, vicepreședinte Comisia Juridică ARB.
Însă, adaugă ea, aceste soluții nu au fost sistemice, nu au adresat problema în mod sistemic, au fost mai mult comprese locale.
„Astfel că, ultima propunere de lege a semnăturii electronice, cea înregistrată în iunie 2023 în procedură parlamentară, s-a născut de fapt printr-o tehnică nouă de laborator. Și denumirea grupului de lucru a fost în acest sens - law and technology lab - grup de lucru care a fost organizat la nivelul comisiei de IT&C din Camera Deputaților și aici au participat un număr absolut impresionant de stakeholderi și de experți, începând de la membri ai parlamentului, continuând cu reprezentanți ai autorităților relevante, ai mediului de afaceri și, inclusiv cu prezența și implicarea unor profesori universitari de cel mai înalt calibru.
Felul în care toate părțile interesate au fost invitate să contribuie la redactarea acestei propuneri legislative, deci nu doar în a oferi puncte de vedere în procesul formal de consultare, a reprezentat un exemplu de exercitare democratică a puterii statului de drept și un best practice în domeniul procesului de legiferare”, mai spune aceasta.
Certificatul pentru semnătura din buletinul electronic va avea o limită de 5 ani, față de 2 ani pentru certificatul de semnătură avansată, potrivit proiectului de lege.
„Au fost opoziții care au mitizat anumite neadevăruri care ar fi fost obstacole teoretice în calea democratizării, utilizării acestor semnături. Mă refer la faptul că a fost des invocat că semnătura avansată e ușor de falsificat, asta în contextul în care sunt 3 tipuri de semnături, una simpla mai puțin securizată, una avansată care se bucură de toate atributele celei calificate, dar nu este reglementată ca putând fi generată printr-o singură tehnologie sau sistem de proceduri și semnătura calificată care astăzi este echivalată cu semnătura olografă.
Însă, adevărul este că semnătura avansată nu numai că nu este ușor de falsificat, dar aș spune că este imposibil de falsificat fără a detecta acest lucru. Orice modificări a unei informații dintr-un document semnat cu o semnătură avansată este detectată automat, semnătura respectivă figurează ca fiind broken și documentul e recunoscut ca fiind manipulat”, afirmă aceasta.
Și, continuă ea, motivul pentru care există aceste garanții de securitate în ceea ce privește această semnătura e acela că procesul de identificare sau de autentificare a semnatarului e unul de nivel substanțial sau ridicat. Iar un furnizor al unei asemenea semnături trebuie, conform legii, să asigure dovezi certe legate de procesul de semnare.
„Ca atare, aș spune că opoziția care a fost făcută până acum. a fost în mod special fundamentată pe această așa-zisă vulnerabilitate sau fragilitate a semnăturii avansate. Însă, chiar denumirea ei indică gradul de încredere pe care îl poți avea într-o asemenea semnătură”, mai spune aceasta.
Pe legislația existentă, doar semnătura electronică calificată se bucura de efecte juridice și este echivalată cu semnătura olografă, adaugă Ioana Regenbogen.
Semnătura simplă în schimb nu se bucură de niciun fel de efect juridic.
„Sunt pur și simplu date în format electronic care nu presupun măsuri de securitate specială, precum adresa de e-mail, o semnătură scanată aplicată pe un document. Regulile și efectele acestor semnături mai trebuie gravate în lege și ele neoferind un grad de securitate rezonabil în ce privește identificare semnatarului și nealterarea documentului trebuie să fie reglementate pentru semnarea unor documente cu o valoare importantă economică și juridică mai mică și, în anumite condiții, contexte, cu folosirea anumitor prezumții. Deci, o recunoaștere a efectelor juridice pentru semnătura simplă condiționată și limitată”, explică ea.
„În ceea ce privește semnăturile avansate, singura diferență față de semnătura calificată, care e regina, e că nu există o singură tehnologie care să stea la baza creări unei semnături avansate. Dacă la semnătura calificată e reglementată o singura tehnologie, cea bazată pe certificat și pe dispozitiv, care trebuie să fie emise de un prestator de servicii de încredere, calificat, în cazul semnăturilor avansate nu e impusă prin lege o singură tehnologie, sunt enunțate doar condițiile pe care orice tehnologie s-ar inventa ar trebui să le îndeplinească”, completează Ioana Regenbogen.
Proiectul de lege recent promulgat face, în primul rând, o diferențiere între actele juridice, evidențiind tipurile de semnături necesare pentru ca actele să devină valide sau să poată fi folosite doar ca mijloace de probă în fața instanțelor de judecată.
„Și avem o conturată o soluție legislativă echilibrată și proporțională, un model care este bazat pe o abordare de risc astfel încât fiecare semnătură, inclusiv cea avansată, să fie utilizată pentru tipul de act juridic potrivit și în funcție de importanța lui, totodată stimulând și părțile, fie persoane fizice cu persoane juridice, fie persoane juridice cu persoane juridice, astfel încât să poată să stabilească ele de comun acord tipul de semnătura pe care doresc să-l utilizeze.
De exemplu, în viitor, atât pentru semnătura avansată, cât și pentru cea simplă, dacă aceste semnături sunt recunoscute de către părțile semnatare, ele practic beneficiază de o prezumție absolută cu privire la semnarea valabilă. Deci, atât pentru semnătura avansată, cât și pentru cea simplă, diferența fiind că astfel de acorduri privind semnătura avansată pot fi făcute atât pentru cele cu cerință de validitate, cât și probatorie”, explică aceasta.
În ceea ce privește actele patrimoniale cu valoare mai mică de 1.850 RON, salariul minim net pe economie, ele vor putea fi semnate cu orice tip de semnătură, chiar și cu cea simplă.
„Și acest lucru e posibil numai pentru actele pentru care semnătura e cerută doar pentru probarea documentului în instanță, și nu ca o condiție de validitate”, adaugă ea.
„Au fost reglementate în afară de semnături și sistemele electronice închise. Sunt foarte importante pentru că în aceste platforme, care trebuie sa fie auditate, trebuie să ofere un nivel de asigurare ridicat în ce privește identificarea participanților, membrii pot agrea în mod liber efecte juridice pentru orice tip de semnătura electronică”, mai spune Ioana Regenbogen.
Băncilor însă, având în vedere poziția specială pe care o ocupă în piață, adaugă ea, ar trebui să li se permită să se înregistreze ca emitenți de semnătură electronică avansată în cadrul platformelor de online banking pe care le oferă clienților lor.
„Având în vedere poziția specială a băncilor și anume faptul că trebuie să aplice măsuri de cunoaștere a clientelei care să permită identificarea cu un grad ridicat de siguranță a clienților și să permită totodată verificarea identității lor, dar și pentru că băncilor le sunt aplicabile obligațiile derivate din legislația privind spălarea banilor, ar trebui să le poată fi creată oportunitatea de a se înregistra ca emitenți de semnătură electronică avansată în cadrul platformelor de online banking pe care le oferă clienților lor.
Asta ar însemna că aceste proceduri de identificare, autentificare, autorizare de operațiuni ar trebui să poată fi echivalate cu semnăturile avansate, mai ales că o astfel de semnătură avansată folosita într-o asemenea platformă foarte securizată se bucura prin această nouă propunere legislativă de prezumția legală absolută de echivalare a efectelor juridice cu semnătura olografă”, precizează Regenbogen.
O altă oportunitate, continuă ea, este de legată tot de platformele de banking, mai precis utilizarea lor ca sisteme electronice închise.
„Aici pot să fie stabilite, tot pe baza de convenție, valori și efecte juridice superioare atât pentru semnătura simplă, cât și pentru cea avansată și, astfel, majoritatea contractelor de credit sau non-credit ar putea să fie semnate cu astfel de semnături”, subliniază aceasta.
