' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Forțe de poliție, agenți vamali și inspectori fiscali din 19 state europene au întreprins peste 160 de percheziții în legătură cu o presupusă fraudă cu telefoane mobile vândute online, din care au rezultat pagube de aproximativ 300 de milioane de euro (340 de milioane de dolari), potrivit procurorilor Parchetului European (EPPO).
Conform unui comunicat al EPPO, 1770 de polițiști, agenți vamali și inspectori fiscali au efectuat începând de sâmbătă peste 160 de percheziții și confiscări în 19 țări (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Elveția, Estonia, Finlanda, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania, Țările de Jos). Au fost arestați șapte suspecți în Austria, Germania și Spania, inclusiv doi lideri ai organizației, scrie Agerpres.
Potrivit Parchetului European, grupările infracționale au vândut peste un milion de telefoane mobile second hand, prezentându-le drept noi.
Se estimează că presupusa fraudă a cauzat, de asemenea, pierderi de peste 30 de milioane de euro din taxa pe valoarea adăugată (TVA) în mai multe țări din UE.
Laura Codruța Kovesi, pe final de mandat la EPP
Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi, primul procuror-șef al Parchetului European (EPPO), se încheie la 31 octombrie, iar de la 1 noiembrie conducerea instituției va fi preluată de germanul Andrés Ritter, în prezent adjunct al acesteia, desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat, de asemenea, de șapte ani.
Deși mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi a început la 31 octombrie 2019, Parchetul European și-a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală la 1 iunie 2021, după aproape doi ani consacrați construirii noii instituții europene.
În aceste condiții, Comisia Europeană a publicat luna aceasta prima evaluare oficială a EPPO de la începerea activității, în urmă cu cinci ani, iar concluzia este favorabilă: Parchetul European este considerat "foarte eficient și eficace", cu o valoare adăugată deosebită în anchetele transfrontaliere.
Evaluarea EPPO este însoțită de un raport paralel privind Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
CREȘTERE EXPONENȚIALĂ A NUMĂRULUI ANCHETELOR
Evaluarea acoperă aproape integral perioada cât Laura Codruța Kovesi s-a aflat la conducerea EPPO și arată că numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025, iar valoarea activelor înghețate a urcat de la 147,3 milioane la 1,13 miliarde de euro.
În același timp, raportul confirmă și problemele pe care Kövesi le-a invocat în mod repetat: volumul de muncă mult peste estimările inițiale, resurse insuficiente, aplicarea neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultăți de cooperare sau în schimbul de informații cu alte instituții.
Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, susține de mult timp că volumul de cazuri al biroului depășește resursele acestuia, iar raportul de evaluare conferă acestui argument o nouă greutate statistică. Propria sinteză a concluziilor realizată de Comisie recunoaște că ambiguitățile juridice din Regulamentul de înființare al EPPO, punerea în aplicare inconsecventă în cele 22 de state membre participante și nivelurile inegale de sprijin național încetinesc în continuare soluționarea cazurilor individuale.
Primul raport de evaluare al Comisiei Europene privind Parchetul Public European a constatat că EPPO a consolidat în mod substanțial apărarea Uniunii împotriva fraudelor care afectează bugetul acesteia, încă de la începerea activității sale, la 1 iunie 2021.
PROBLEMELE ÎNTÂMPINATE DE EPPO
Legiuitorii europeni au conceput Parchetul ca o structură hibridă, iar raportul consideră că această alegere s-a dovedit justificată. Un colegiu central își are sediul la Luxemburg, în timp ce procurorii europeni delegați își desfășoară activitatea în cadrul sistemelor judiciare naționale, aplicând dreptul procedural național în fața instanțelor naționale. Nivelul central identifică legături între cazuri, companii și persoane fizice pe care serviciile naționale de urmărire penală, acționând separat, le-ar omite aproape cu siguranță.
În ceea ce privește punerea în aplicare a reglementărilor, evaluarea este mult mai puțin favorabilă. Aceasta semnalează ambiguități juridice în cadrul însuși Regulamentului EPPO, divergențe majore în modul în care capitalele au implementat și au alocat resurse pentru acest model, precum și fricțiuni persistente ori de câte ori biroul încearcă să facă schimb de informații cu alte autorități. Sprijinul din partea statelor membre participante rămâne inegal, ceea ce, în practică, face ca unii procurori delegați să se ocupe de dosare mult mai voluminoase decât omologii lor din alte țări.
Recuperarea fondurilor este punctul cel mai slab. Comisia dorește dovezi mai concrete cu privire la rezultatele obținute de birou odată ce un ordin de înghețare se transformă într-o confiscare și banii revin efectiv la bugetul UE. Cifrele privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul, iar raportul menționează acest lucru fără eufemisme, scrie The European Post.
Raportul despre OLAF care însoțește evaluarea EPPO, publicat la 18 septembrie, a constatat că în linii mari, cadrul juridic al OLAF este adecvat scopului, dar aceasta enumeră și o serie de critici deja cunoscute: schimbul de informații, cooperarea cu procurorii din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național atunci când OLAF recomandă recuperarea fondurilor.
COMISIA EUROPEANĂ VREA O REVIZUIRE A REGULAMENTELOR ANTIFRAUDĂ
Ambele documente contribuie la un singur demers. Comisia a demarat o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE în iulie 2025, examinând modul în care OLAF, Parchetul European, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii se integrează între ele. Urmează acum o evaluare comună a impactului care acoperă toate cele trei instrumente.
Momentul ales explică urgența mai bine decât o fac concluziile. Negociatorii se află în pline discuții privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, iar fiecare propunere de a oferi Uniunii noi instrumente de cheltuieli atrage aceeași întrebare din partea ministerelor de finanțe: cine va supraveghea banii ulterior? Un serviciu de urmărire penală al cărui volum de dosare s-a multiplicat de șapte ori în patru ani oferă o parte din răspuns, notează The European Post.
Oficialii de la Bruxelles intenționează acum să integreze concluziile raportului într-o revizuire mai amplă a arhitecturii antifraudă a UE, pe care Comisia a lansat-o în iulie 2025. Această revizuire va include o evaluare comună a impactului care va viza atât Regulamentul EPPO, cât și Regulamentul OLAF și Directiva PIF - instrumentul de drept penal care protejează interesele financiare ale Uniunii -, cu scopul de a elimina lacunele dintre Parchetul European și organismele de anchetă care îi transmit cazurile.
Rămâne de văzut ce va face Bruxelles-ul cu acest document. Reformarea regulamentului ar însemna o bătălie legislativă pe care nimeni nu și-o dorește în plină perioadă bugetară, însă ambiguitățile sunt acum consemnate într-un text oficial. Legiuitorii rareori lasă nefolosită pentru mult timp o listă publicată de deficiențe, iar următorul pachet antifraudă va face, aproape sigur, referire la acesta, subliniază The European Post.
TREI PRIORITĂȚI
Recomandările Comisiei evidențiază trei priorități pentru următorul ciclu legislativ: se dorește o bază probatorie mai solidă privind modul în care se încheie cazurile EPPO și suma recuperată de anchetatori, o reducere a discrepanțelor dintre modul în care diferitele capitale aplică regulamentul, precum și un schimb de informații mai strâns cu Europol, Eurojust și OLAF, astfel încât pistele generate de o agenție să ajungă mai rapid la procurori.
Această lacună în materie de probe este tocmai ceea ce raportul de evaluare al EPPO își propune să reducă, iar mai multe state participante s-au confruntat cu critici repetate din partea Comisiei pentru alocarea de resurse insuficiente procurorilor delegați, o deficiență care, potrivit raportului, subminează capacitatea oficiului de a transforma anchetele în condamnări.
Pentru cetățeni, miza practică este clară: fiecare euro din fondurile UE recuperat prin dosarele EPPO este un euro pe care trezoreriile naționale sau viitoarele cicluri bugetare nu trebuie să îl înlocuiască. Având în vedere că CE urmează să prezinte propunerile sale privind arhitectura de combatere a fraudei odată ce se va încheia evaluarea comună de impact, raportul de evaluare al EPPO pare destinat să devină un punct de referință în negocierile privind prerogativele biroului și independența sa față de presiunile politice naționale.
CONCLUZIILE RAPORTULUI COMISIEI EUROPENE
Redăm în continuare concluziile raportului CE din 21 septembrie referitor la activitatea EPPO:
"EPPO a reușit să pună în funcțiune un sistem de anchetă penală și urmărire penală la nivelul UE care funcționează eficient, îmbunătățind în mod semnificativ peisajul național, care anterior era fragmentat.
Cele mai importante realizări ale sale constau în capacitatea instituțională pe care a dezvoltat-o, în anchetele transfrontaliere coordonate pe care le-a facilitat și în dezvoltarea unor capacități operaționale care nu existau anterior.
Valoarea sa adăugată la nivelul UE este, prin urmare, evidentă în toate cazurile, dar în special în ceea ce privește coordonarea și aplicarea legii la nivel transfrontalier.
Relevanța sa rămâne ridicată, iar structura sa generală este, în mare măsură, coerentă.
În același timp, EPPO este încă un organism relativ tânăr, care își desfășoară activitatea într-un domeniu în care procedurile penale sunt complexe și adesea de lungă durată. Prin urmare, impactul deplin al EPPO nu este încă măsurabil într-un mod precis și cuantificabil. Deși performanța instituțională și operațională este bine demonstrată, vor fi necesare mai mult timp și date mai mature pentru a evalua în mod eficient rezultatele la nivel de efect - precum condamnările definitive, recuperările financiare confirmate și efectele de descurajare.
În plus, EPPO a evoluat sub presiuni operaționale care s-au abătut semnificativ de la ipotezele care au stat la baza proiectului legislativ inițial, în special în ceea ce privește volumul de dosare și cerințele de resurse.
Sistemul funcționează, de asemenea, sub constrângeri, inclusiv ambiguități juridice și variabilitatea cadrelor juridice și procedurale naționale, care pot afecta coerența și eficiența activităților EPPO.
Evaluarea identifică, de asemenea, domenii care necesită îmbunătățiri. Acestea includ:
(i) consolidarea bazei de dovezi privind rezultatele, hotărârile judecătorești și recuperările;
(ii) reducerea divergențelor în punerea în aplicare la nivel național;
(iii) îmbunătățirea garanțiilor procedurale pentru suspecți și persoanele acuzate;
(iv) raționalizarea normelor EPPO privind protecția datelor;
și
(v) consolidarea cooperării și a schimbului de informații cu actorii relevanți și cu autoritățile din țările terțe.
O atenție continuă acordată instrumentelor operaționale, resurselor și cadrelor juridice va fi esențială pentru a ține pasul cu formele de fraudă din ce în ce mai complexe și digitale. Aceste constatări vor contribui la o reflecție mai amplă în contextul revizuirii în curs a arhitecturii antifraudă a UE".
