Îmi pusesem demult în agendă să revizitez L’Atelier de la Hotel Epoque, mai ales după ce au și câștigat la categoria „Cel mai bun foie gras din București” în competiția „Topul Mâncărurilor Restocracy 2018„. Au concurat și la alte secțiuni, și, deși nu au câștigat, cei din juriu mi-au semnalat că au mâncat foarte bine acolo și că ar trebui să fac o reevaluare.
Nu mai scriu despre hotel și despre restaurant, sunt exact așa cum le-am lăsat cu un an în urmă, totul arată ca la un hotel de lux, așa cum și este Hotel Epoque.
Acum am mers cu o țintă precisă la L’Atelier, știind sigur că și Chef Samuel Le Torriellec va fi în bucătărie. Au avut ei un eveniment special, The World Oceans Day, la care participă toți cei din Relais & Châteaux, din care fac și ei parte.
Chef Samuel Le Torriellec a pregătit un meniu special pentru acest World Oceans Day, numai cu pește, desigur: Turbot cheeks with tarragon, and Greek style consommé, Black Sea turbot ceviche with Mediterranean citrus, cherry tomatoes and caramelized onions și Turbot Steak slowly cooked in slightly salted butter and marinated onions. Și am profitat de vizită ca să gust și din foie gras-ul cu care au câștigat titlul de „Cel mai bun foie gras din București„, în special Carpaccio de foie gras crud.
Samuel Le Torriellec e un mare chef de Haute Cuisine Francaise, ramură clasică, adică cea pe care a învățat-o încă de mic prin marile restaurante în care a lucrat. A rămas la aceasta, nu pare prea tentat de inovațiile continue, cu orice preț, deși are rezerva lui de originalitate.
Toate felurile au fost foarte bune, așa cum ne așteptam. Sosul, în special, a fost ceva de ținut minte, cu atât mai mult cu cât e o raritate să primești un sos fin în București, ca să nu mai spun de unul de Grande Cuisine. M-au mirat legumele, unele aproape crude, altele doar călite puțin, ceea ce nu prea stă în firea Haute Cuisine, asta e specific mai degrabă noilor curente – și nu neapărat celor de bucătărie fină. Cred că ceva asemănător despre legume am spus și la vizita trecută.
L’Atelier e restaurantul hotelului Epoque, probabil cel mai elegant și mai sofisticat boutique hotel din București. E lângă parcul Cișmigiu, pe partea cu Schitu Măgureanu, aproape de Piața Mihail Kogălniceanu. E Bucureștiul vechi acolo, cu farmec și poezie, în care străduțele înguste nu sunt niciodată drepte.
Când au deschis hotelul se numea altfel, Bistrot Epoque, numele de L’Atelier l-a primit ceva mai încolo. Ocupă un cerdac foarte frumos, construit în dreapta clădirii, și cred că mai au și o sală în interior, de aceeași dimensiune. Geamurile pridvorului par fixe, așa că dacă vrei să stai pe terasa trebuie să mergi în partea cealaltă a curții, în stânga, trecând prin fața intrării.
Salonul din cerdac e mijlociu ca mărime, are vreo zece mese, e elegant, amenajat într-un stil clasic, aristocratic, cu mobilier masiv, veselă și lucruri de cea mai bună calitate. Terasa are și ea câteva mese, lângă o grădiniță foarte frumos amenajata, cu multe plante scumpe.
Când au deschis restaurantul de la Hotel Epoque au adus un chef faimos din Franța, care a pus bazele și a construit meniul și întreg conceptul de Grande Cuisine. La scurt timp după el a venit alt francez umblat prin marile restaurante franțuzești cu stele Michelin, Samuel le Torriellec, care e și acum acolo.
Meniul de la L’Atelier e din bucătăria franțuzească tradițională, „adevărata mare bucătărie franțuzească”, așa cum o numesc tradiționaliștii. E scurt, așa cum și trebuie să fie.
L’Atelier de la Hotel Epoque e unul dintre restaurantele mari ale Bucureștiului. Sper să meargă bine hotelului, ca să poată ține deschis și restaurantul, pentru că, oricât de bun ar fi, are prea puține locuri spre a se autosusține din propria activitate, mai ales la acest nivel al bucătăriei.
