Accesul la numerar al clienților care își primesc salariile pe card, dar vor să scoată cash de la ATM, nu ar trebui să fie îngrădit prin comisioane mari de retragere, a declarat directorul general al MasterCard pentru România, Cosmin Vladimirescu, într-un interviu acordat Profit.ro.
“Dacă suprataxarea a fost interzisă pentru plățile efectuate cu cardul la comercianți, prin limitarea comisioanelor, ar trebui să se interzică și pentru retrageri de numerar la ATM. Accesul la numerar al clienților nu ar trebui să fie îngrădit, spune Vladimirescu.
Compania de plăți, ale cărei operațiuni le conduce în România, este interesată să crească gradul de folosire a cardurilor, însă restricționarea retragerilor de numerar nu este, în opinia, sa, o cale potrivită.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
O psihologie inversă, ar putea fi, dimpotrivă, mai eficientă. “Într-o piață în care încrederea clienților în folosirea cardurilor încă trebuie câștigată, dacă îi spui cuiva că îl costă 10 lei să scoată banii de salariu sau că are gratuit două tranzacții lunar, chiar tu, ca bancă, îi induci un comportament de a retrage toți banii de la bancomat la avans și la lichidare. L-ai pierdut din start ca potențial cumpărător cu cardul, orice facilități i-ai da apoi pentru plăți la comercianți”, crede directorul general MasterCard. În opinia sa, clientul trebuie să se convingă întâi că folosirea cardului este avantajoasă: “Cine primește pentru prima dată card de salariu, nu va merge niciodată să cumpere din prima la comercianți. Prima pornire, firească, este să retragă banii, abia în timp capătă încredere să facă plăți la POS”.
Comisioanele sunt mari mai ales pentru retragerile de la bancomatele din afara rețelei proprii
Vladimirescu susține că MasterCard încurajează eliberarea fără restricții a numerarului la bancomat, fiind o etapă prin care clienții noi trec în mod firesc înainte de a folosi frecvent cardul la comercianți. “Trebuie să aibă retrageri gratuite de la bancomat”, consideră acesta.
O decizie în acest sens a fost luată deja de cea mai mare bancă din țară. BCR a anunțat că elimină complet comisionul de retragere numerar de la ATM-urile proprii. Pe de altă parte, a dublat comisioanele de retragere numerar de la ghișeu și a crescut semnificativ valoarea minimă a comisionului în cazul retragerilor de numerar de la bancomatele altor bănci, de la 6 lei, la minim 15 lei.
Pentru aceste tranzacții de retragere numerar la bancomatele altor instituții, băncile care au emis cardurile plătesc anumite taxe (service fee) către companiile de plăți, spune Valdimirescu. Astfel, arată acesta, la o retragere de 300 de lei, spre exemplu, de la ATM-ul altei bănci, banca emitentă va plăti 1 leu service fee dacă cardul e MasterCard. Pentru un card Visa, la retragerea de 300 de lei se plătește un service fee de 0,5% plus 2,5 lei (4 lei la valoarea tranzacției).
Mai departe, băncile transferă aceste comisioane clienților. Pentru retrageri de la bancomatele altor bănci, BCR percepe clienților cărora le-a emis carduri un comision procentual de 1% (min. 15 lei). Tot 1% este și comisionul perceput de alte bănci mari, cum sunt BRD (1% plus 5 lei) sau Raiffeisen (1% plus 3 lei).
“Există și bănci mai mici care au preferat să aplice comisioane reduse pentru retrageri de la bancomatele oricăror bănci din țară, considerând că este mai eficient așa, decât să investească într-o rețea proprie extinsă de ATM-uri”, spune Vladimirescu.
Acces liber la numerar, dar folosire restricționată
Dacă în cazul accesului la numerar din conturile de card șeful MasterCard crede că nu ar trebui îngrădit prin comisioane de retragere, despre restricțiile impuse de stat celor care vor să facă plăți cash spune că pot avea efecte benefice, reducând evaziunea fiscală. Anul acesta a intrat în vigoare legea care impune plafoane pentru plățile în numerar, persoanele fizice nemaiavând voie să cumpere cu cash din magazine decât în limita a 10.000 de lei pe zi.
O astfel de restricție pentru preferința individuală de plată a fost impusă chiar și pentru tranzacțiile realizate între persoane fizice, însă statul s-a exonerat pe sine de la obligația respectării legii, plata taxelor și impozitelor fiind una dintre excepțiile pentru care nu sunt valabile limitele de folosire a numerarului. Aceasta, deși de mai mulți ani toate primăriile din țară sunt obligate să accepte plata online a taxelor și impozitelor utilizând cardul bancar.
“Măsura succesului proiectului Ghișeul.ro este dată de faptul că din cele peste 2.000 de primării din țară, mai puțin de 100 sunt active și acceptă plata taxelor și impozitelor online, prin card. În total, sunt doar 15-16.000 de puncte în care se poate plăti ceva cu cardul în diferite instituții de stat”, spune directorul general MasterCard, arătând că unele primării au refuzat să aplice legea invocând imposibilitatea de a suporta din buget costul tranzacțiilor.
Paradoxul unei astfel de situații este că o persoană obligată de lege să își deschidă cont bancar pentru a vinde un teren sau o mașină, dacă valoarea acestora depășește plafonul legal acceptat pentru plăți în numerar, va trebui să retragă numerar din bancă, suportând, evident, alte costuri, pentru a-și plăti impozitele către stat.
Abia începând de anul viitor, persoanele fizice vor putea plăti cu cardul, online și la terminalele Trezoreriei Statului, toate impozitele, taxele, amenzile administrate de ANAF, dar și de primării și de alte instituții publice. Trezorieia Statului a fost licențiată de MasterCard ca acceptator de plăți electronice, într-un proiect care ar fi trebuit încheiat până la finele acestui an, dar care, cel mai probabil, va fi funcțional în primul trimestru al anului viitor, conform estimărilor lui Cosmin Vladimirescu.
Plafoanele pentru comisioane interbancare ar putea fi “flexibilizate”
Tot anul viitor, din luna aprilie, intră în vigoare și plafoanele impuse de stat pentru comisioanele interbancare percepute pentru tranzacțiile prin card. Plătite de băncile care acceptă cardurile la plată (având instalate POS-uri la comercianți) către băncile care au emis cardurile, aceste comisioane sunt, de regulă, transferate mai departe către comercianți de către băncile acceptatoare, iar comercianții recuperează costurile prin preț, de la cumpărători.
O lege adoptată anul acesta în Parlament, în paralel cu o directivă UE care a impus plafoane asemănătoare, dar nu identice, și la nivel european, a limitat la 0,3% comisionul interbancar pentru cardurile de credit și la 0,2% pe cel perceput pentru fiecare tranzacție cu carduri de debit. O reducere importantă dacă ținem cont că nivelul actual este de 1%, din care se așteaptă reduceri totale de costuri pentru comercianți de circa 6 miliarde de euro la nivelul UE.
Limitarea administrativă a comisioanelor de către stat, contestată de bancheri și de companiile de plăți, vine însă în compensarea restricțiilor puse tot de stat cetățenilor în folosirea numerarului, restricții care generează cu forța business suplimentar pentru bănci și pe care instituțiile financiare le-au susținut puternic.
„Legea limitării comisioanelor interbancare bagă mâna în buzunarul din care băncile fac investiții pentru tehnologie”, spune Vladimirescu. Potrivit afirmațiilor sale, legea adoptată în România, care intră în vigoare în aprilie 2016, impune varianta mai dură a restricțiilor cerute de directiva europeană, care trebuie implementată până pe 9 decembrie 2015.
Astfel, Parlamentul a stabilit pentru cardurile de debit o limită de 0,2% a comisionului, care se aplică la fiecare tranzacție, în timp ce legea europeană permitea statelor să impună o un astfel de plafon fie la fiecare tranzacție, fie ca medie ponderată a comisioanelor pentru cardurile de debit. Cea din urmă variantă ar fi permis mai multă flexibilitate în structura comisioanelor, putând fi aplicate comisioane mai mici pentru anumite produse și mai mari pentru altele, astfel încât media ponderată să nu depășească 0,2%.
“Implementarea directivei europene ar trebui să se facă până pe 9 decembrie, tot printr-un act normativ. Sperăm că va permite varianta mai flexibilă a plafoanelor, dar nu știm dacă o va face, nici cine se va ocupa de elaborarea actului normativ: ANPC, Consiliul Concurenței sau BNR”, spune directorul general MasterCard. Pentru actul normativ aprobat în Parlament, inițiator a fost Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile în care limitarea comisioanelor interbancare a fost inclusă la pachet cu plafonarea plăților în numerar.
