Valentin-Adrian Georgescu (foto), președintele Romslot, asociația organizatorilor de sloturi, spune că ”fără transparență, adaptare permanentă la rigorile legislative și fără un comportament responsabil al actorilor pieței, industria jocurilor de noroc nu poate vorbi de o dezvoltare pe termen lung”. Prin menținerea sau dezvoltarea zonelor negre și gri din industrie are de pierdut inclusiv statul român, care deține monopolul jocurilor de noroc și care a încasat, doar în 2016, peste 1,2 miliarde de lei din taxe și impozite impuse acestui domeniu.
Intrată într-un amplu proces de reformare care se concentrează inclusiv pe protecția jucătorilor și pe prevenirea fraudelor, ”industria de gambling depinde foarte mult de felul în care actorii pieței reușesc să rămână credibili în fața autorităților și a consumatorilor”, transmite reprezentantul Romslot.
Procesul de reformare al industriei de jocurilor de noroc din România, a început în anul 2009 când au avut loc primele reglementări serioase ale industriei. ”Daca ne întoarecem în timp la momentul cheie din 2009 care a marcat o adevarată și totodată necesară reformă a legislației, ne amintim de șocul din industrie. Atunci a avut loc o scădere spectaculoasă a numarului de operatori, și dacă în iunie 2009 pe piața de slot machines operau peste 1200 de firme, numarul acestora s-a redus considerabil ajungând la 411 de operatori în septembrie 2009.”, spune Valentin-Adrian Georgescu.
O altă schimbare majoră legislativă a fost adusă în anul 2015, când legea specifică, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, a adus practic în legalitate jocurile de noroc on-line și a impus noi cerințe în care atât operatorii de jocuri de noroc tradiționale, cât și cei on-line, trebuie să își desfășoare activitatea.
Potrivit președintelui Romslot, organizația pe care o reprezintă s-a implicat activ în procesul de legiferare a industriei și a avut mai multe propuneri în sensul transparentizării activității și al reducerii pieței negre. Obligativitatea interconectării tuturor aparatelor la un server central aflat la sediul ONJN și definirea mai clară a venitului operatorilor sunt măsuri cu care Asociația se laudă că a reușit să le includă în legislație. ”Sunt măsuri care au însemnat la acea vreme un mare pas înainte pentru piața din România și apropierea de standardele pe care le întâlneam în țări europene precum Marea Britanie, Austria sau Germania unde industria jocurilor de noroc funcționează foarte bine, în armonie cu societate și statul. În prezent, împreună cu alte asociații din industrie, dar și cu Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), lucrăm la transpunerea în reglementările specifice a unor standarde internaționale folosite pentru verificarea aparatelor de joc dar și a sistemului informatic centralizator”, precizează președintele organizației de jocuri de noroc.
Piața jocurilor de noroc este una extrem de specială, având în vedere că domeniul reprezintă monopol de stat. Legislația modernă în domeniu a început să fie construită abia în 2009, iar piața a marcat un moment semnificativ în 2013, odată cu înființarea ONJN, organism de stat care are atribuții de control și reglementare, dar care își propune și protejarea consumatorilor vulnerabili de jocuri de noroc.
În acest context, atât statul, cât și asociațiile din domeniu conlucrează în sensul protejării consumatorului, dar și a prevenirii fraudelor.
În ciuda unor semnale de alarmă trase în mediul public, cifrele arată că numărul jucătorilor din România este încă relativ redus comparativ cu alte țări. Un studiu din 2016 al Gfk arată că circa 2,4 milioane de români ( aproximativ 15% din populația peste 18 ani) au jucat cel puțin o dată în ultimul an, aceasta în condițiile în care este luat în calcul și jocul Loto organizat de Loteria Română, de departe cel mai popular joc de noroc.
Potrivit studiului, România se situează la limita de jos a mediei europene privind ”consumul excesiv” de jocuri de noroc, cu 0,6% din populația de peste 18 ani ca practicanți care au depășit linia divertismentului, în raport cu media europeană care se situează între 0,5 și 2%.
Piața are un potential semnificativ, dar viitorul depinde de responsabilitate și adaptare
Piața din România are un potențial semnificativ, confirmat într-o oarecare măsura în 2016, prin creșterea numărului de aparate legal instalate față de 2015, în ciuda scăderii numărului de operatori. La finele anului trecut erau operaționale aproape 68.200 de aparate, cu peste 8.000 mai multe decât în 2015. De menționat aici că legislația din 2015 a adus și o noutate legată de tipurile de aparate, astfel, aproximativ 1000 de aparatele de sloturi clasice amplasate în baruri au fost înlocuite cu aparatele electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat unde miza maximă admisă este de 2 lei iar câștigul maxim nu poate depăși 1000 de lei.
Piața tinde să revină, din acest punct de vedere, la nivelul din 2014 când erau înregistrate 69.000 de aparate. Creșterea față de 2015 s-a produs în ciuda faptului că numărul opratorilor autorizați a continuat să scadă și a ajuns la doar 276, față de 409 cât numărau în 2014. Multe din aceste companii nu au putut să ducă povara majorării taxelor care au crescut exponențial în 2015, licența anuală crescând de aproape 4 ori, de la 25.000 lei la 20.000 euro iat taxele de exploatare per aparat au crescut cu aproape 70%.
“Noi privim această scădere a numărului de operatori și pozitiv. Ea este apanajul unei mai bune reglementări prin care firmele viabile economic s-au adaptat noilor exigențe impuse prin lege. Astfel, piața s-a reașezat și cei care nu au făcut față noilor cerințe au fost eliminați în mod natural”. Potrivit cifrelor centralizate de specialiștii asociației noastre, a scăzut ponderea firmelor cu pierderi, de la 29% la 12% din totalul operatorilor de sloturi licentiați, fapt care se datorează sistemului informatic care monitorizează ieșirile și intrările de cash din aparate. Profitabilitatea s-a îmbunătățit, dacă în 2014 erau 70% din firme pe profit, în 2016 procentul a ajuns la 82%. Așa cum arată calculele noastre, cifra de afaceri a scăzut cu doar 4%, ceea ce generează o creștere a încasărilor la bugetul de stat pe impozitul pe profit.”, comentează reprezentantul Romslot.
Cu alte cuvinte, piața are potențial, iar companiile serioase reușesc să îl și materializeze. Dar viitorul, spune președintele Romslot, depinde de comportamentul fiecărui actor al pieței. Asociația pe care o conduce îndeamnă la responsabilitate.
“Viitorul pieței jocurilor de noroc trebuie sa fie bazat pe o abordare în această direcție, de profit responsabil. Principiile promovate de membri Romslot sunt principii indrăznețe, chiar incomode la nivelul unor actori din piață. Pentru a putea proiecta o imagine corectă, pe baza căreia se poate construi o reputație pozitivă a pieței jocurilor de noroc, este nevoie de transparență la nivelul întregii industrii. Capacitatea de adaptare la dinamica unei industrii în continuă schimbare, cum este cea a jocurilor de noroc, înseamnă dezvoltare. Iar cel mai important factor care va influența industria jocurilor de noroc din România este responsabilitatea.
Ce nu cunoaște opinia publică despre industria jocurilor de noroc este că are o mare putere de autoreglementare, iar cei care nu se înghesuie la început în adoptarea acestui gen de măsuri, dar care sunt interesați să aibă businss-ul și mâine, și peste 5 sau 10 ani, se adaptează în final. Avem un exemplu concret în acest sens, este vorba despre un program de joc responsabil, dedicat persoanelor care întâmpină probleme de joc, pe care l-am demarat în 2010. La acea vreme a fost o provocare majoră pentru că însemna să admitem că există și o latură mai puțin placută a jocurilor de noroc. Era o misiune grea însă toate semnalele de la nivel european spre o piață matură a jocurilor de noroc ne indicau că asta trebuia făcut. Programul Joc Responsabil s-a maturizat și s-a dezvoltat substanțial iar în acest moment este suținut de încă două asociații patronale ce reunesc operatori de pariuri, sloturi și jocuri de noroc online. Împreună am creat un program cu acoperire națională care răspunde atât nevoilor jucătorilor cât și stabilității industriei”, transmite Valentin-Adrian Georgescu.
Bani din jocuri de noroc pentru cultură, educație, sănătate și sport
Din dezvoltarea pe termen lung a pieței de slot machine are de câștigat inclusiv statul, din postura sa de colector de taxe și de deținător al mopolului în domeniu. În 2016, jocurile de noroc au adus peste 1,2 miliarde de lei la bugetul de stat.
O parte din acești bani sunt direcționați explicit către zone fundamentale pentru dezvoltarea României, dar vitregite constant de fonduri. Cultura, educația, sportul și sănătatea au de profitat de pe urma taxelor plătite de operatorii de jocuri de noroc.
În 2016, de exemplu, 2,3 milioane de euro au mers către Ministerul Culturii pentru restaurarea monumentelor și pentru fondul cinematografic, 4,5 milioane de euro au intrat la Ministerul Educației și alte câte 4,5 milioane la Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.
Iar aceste sume pot crește an de an, având în vedere că ele sunt calculate ca procent din taxele colectate de stat de la operatorii de jocuri de noroc.
