Începând cu luna februarie, probabil, fumatul în restaurante, cafenele, baruri, discoteci, cluburi și nu numai va deveni istorie. Camera Deputaților, fiind cameră decizională, a adoptat azi proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care vizează în principal interzicerea fumatului în locurile publice închise.
Față de variantă retrasă de pe ordinea de zi, la cererea Comisiei de Sănătate a Camerei, în urmă cu o săptămână, proiectul nu mai conține amendamentul privind interzicerea afișării pachetelor de tutun “în locurile de trecere” în magazine. Consiliul Concurenței solicitase Comisiei clarificări referitoare la respectivul amendament, care ar fi putut încălca libera concurență. Amendamentul a atras o reacție vehementă din partea producătorilor de țigări, a micilor comercianți și a supermaketurilor, care au trimis mai multe scrisori parlamentarilor prin care atrăgeau atenția asupra efectelor negative ale noii prevederi.
Noua lege, care urmează a fi trimisă spre promulgare președintelui, ar urma să intre în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, ea ar putea fi aplicabilă cel mai devreme pe 1 februarie.
Proiectul de lege îl are ca inițiator pe parlamentarul PSD Manuela Mitrea, iar în varianta sa inițială, care a fost adoptată de Senat încă din 2011, era mult mai blând cu fumătorii. Proiectul prevedea o excepție de la aplicarea interdicției, fumatul fiind interzis în “spațiile publice închise”, cu excepția “spațiilor delimitate și special amenajate pentru fumat din incinta acestora”. Respectivele spații ar fi trebuit să “servească exclusiv fumatului, să nu fie spațiu de tranzit sau de acces în spațiul public închis și să fie dotate cu sisteme de ventilație funcționale care să asigure eliminarea fumului de tutun”.
În Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților au fost introduse, însă, mai multe amendamentee, majoritatea covârșitoare de către fostul ministru delegat pentru dialog social și relația cu societatea civilă din guvernul Victor Ponta, deputatul PSD, Aurelia Cristea. Aceasta a preluat ideile Coaliției România Respiră (alcătuită, potrivit propriului site, din 50 de ONG-uri) și s-a transformat într-un veritabil cruciat al luptei împotriva fumatului, eliminând orice excepție de la aplicarea interdicției totale a fumatului în spațiile publice închise, cu excepția “celulelor pentru deținuți din penitenciarele de maximă siguranță”. Mulțumită unui amendament depus de deputatul PSD Horia Grama la proiectul Mitrea, fumatul mai este permis și în “camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaționale”.
Unde se mai poate fuma?
Probabil că doar în aer liber, în locurile amenajate în fața barurilor, restaurantelor, discotecilor și oricărei alte clădiri sau pe stradă, cu excepția locurilor de joacă pentru copii. În mod sigur, nu se va mai putea fuma în incita restaurantelor, barurilor, discotecilor, cluburilor, clădirilor guvernamentale, unităților sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private, sediilor firmelor private, etc. Și asta pentru că textul prevede în mod clar faptul că forma de proprietate nu contează, că legea se aplică și proprietarilor privați.
Potrivit proiectului de lege, “prin spațiu public închis se înțelege orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”. Cu alte cuvinte, legea ar urma să se aplice pe orice proprietate și nu va permite nici măcar fumatul în clădirile deținute de un club care permite accesul în clădire doar propriilor membri, proiectul precizând că el se aplică “indiferent de dreptul de acces”. Singura întrebare este aceea referitoare la definiția sintagmei “destinat utilizării colective”. De la câți “utilizatori” în sus devine un spațiu “destinat utilizării colective”? Există riscul ca, în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, și locuința privată să fie asociată unui spațiu “destinat utilizării colective”?
Definiția dată spațiului public închis în proiectul Mitrea, “orice spațiu care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent” sugerează că fumatul va fi permis doar în anumite tipuri de balcoane, cele externe, cu un singur perete și doar cu balustradă. Dacă balcoanele au trei pereți (sunt construite în interiorul clădirii), ele intră în definiția “spațiului public închis”.
Ce mai prevede potențiala lege anti-fumat?
Legea adoptată marți de Camera Deputaților interzice, față de situația actuală, și comercializarea la bucată a țigărilor de foi și cigarillos, nu numai a țigaretelor. Cu alte cuvinte, amatorii de astfel de produse de tutun vor trebui să cumpere en-gros astfel de produse, mult mai scumpe decât țigările obișnuite. Potrivit autoarei amendamentului acceptat de Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, Aurelia Cristea, “consumul de țigări de foi și cigarillos este încurajat de comercializarea la bucată deoarece astfel se obține reducerea prețului per bucată, ceea ce favorizează consumul acestor produse. (…) În plus, interdicția vânzării la bucată doar a țigaretelor este de natură a crea condiții discriminative de comerț”.
3 ministere și ONG-urile și-au asigurat gratuit spațiu de emisie săptămânal la tv
În plus, legea mai prevede ca, “în vederea difuzării de materiale promoționale de prevenire și combatere a consumului produselor din tutun, posturile de radio și de televiziune să puna la dispoziție un spațiu de emisie de minimum 30 de minute săptămânal, pentru Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Sănătății, Ministerul Tineretului și Sportului și organizațiilor nonguvernamentale independente de industria tutunului și care au ca obiectiv al activităților reducerea consumului de tutun”. Cu alte cuvinte, trei ministere și Coaliția România Respiră doresc ca orice post de radio sau tv, public sau privat, să le ofere gratis 30 de minute de emisie.
Cine sunt beneficiarii?
Beneficiarii acestei legi vor fi în mod evident nefumătorii supuși efectelor fumatului pasiv. Potrivit Manifestului Coaliției România Respiră, “73% dintre adulți nu fumează și o bună parte dintre ei suferă și mor prematur prin boli cauzate de fumat”. Împotriva voinței lor, vor beneficia de pe urma adoptării acestei legi și fumătorii care fie se vor lăsa de fumat, fie vor fuma mai puțin. Reducerea incidenței bolilor provocate de fumat ar putea fi însă compensată de creșterea incidenței altor boli, cele provocate de fumatul în frig, în special în anotimpul rece.
Ce riscă fumătorii și proprietarii de cârciumi?
Fumătorii care încalcă legea vor risca o amendă contravențională cuprinsă între 100 și 500 lei. Proprietarii persoane juridice ai spațiilor publice închise care nu respectă legea vor risca la rândul lor o amendă contravențională de 5.000 lei la prima abatere și una de 10.000 lei și sancțiunea complementară de suspendare a activității până la remedierea situației, la a doua abatere”. Săvârșirea unei noi contravenții se sancționează cu amendă contravențională de 15.000 lei și cu sancțiunea complementară de închidere a unității.
În plus, proprietarii de “spații publice închise”, în special cei de baruri, restaurante sau cafenele, vor suferi probabil o reducere a încasărilor și vor fi nevoiți să investească în amenajarea de spații deschise pentru fumat, dotate cu sisteme de încălzire externe, cel puțin pe timpul iernii.
Bugetului de stat îi va fi cel mai greu să se lase de fumat
Bugetul de stat va avea în mod sigur de suferit dacă obiectivele inițiatorilor se vor materializa. Potrivit unui calcul efectuat de Profit.ro, dacă ar conduce la o reducere a fumatului cu 40%, “interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise” ar provoca o gaură la buget de 4,8 miliarde lei (fără a lua în calcul pierderile de venituri din reducerea vânzărilor din baruri și restaurante de alte produse în afara tutunului), și ar reduce cheltuielile bugetare cu maxim 480 milioane lei (40% din cele 1,2 miliarde de lei cheltuieli totale atribuibile fumatului).
Net, bugetul de stat ar fi păgubit cu 4,3 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro). Miliard de euro care, probabi,l va fi “compensat” prin alte majorări de taxe și impozite, plătite atât de fumători, cât și de nefumători. Impactul bugetar este considerabil pentru că industria tutunului este cel de-al doilea mare contributor la buget, după cea de petrol și gaze. Anul trecut, industria tutunului a adus la bugetul României circa 2,7 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe și contribuții, aproximativ 1,78% din PIB (PIB-ul pe 2014 a fost de 674 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor) și 5,6% din veniturile totale ale statului (de 213 miliarde de lei miliarde lei, potrivit Ministerului Finanțelor).
Spre comparație, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din 2014 a fost de 22,9 miliarde de lei, aproximativ de doar două ori mai ridicat decât veniturile furnizate de industria tutunului.
