Radu Crăciun, directorul general al BCR Pensii și președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, a explicat, la PROFIT NEWS TV, beneficiile pensiilor ocupaționale, sistem recent intrat în vigoare în România, dar și diferențele față de Pilonul III. O problemă încă neclarificată de autorități rămâne însă deductibilitatea fiscală a contribuțiilor, de care depind și deciziile companiilor de a oferi angajaților astfel de beneficii știind cum să le bugeteze. Dintre variantele luate în calcul, Crăciun crede că limitarea la un anumit procent din salariu ar fi mai eficientă decât aplicarea sumei fixe de 400 de euro valabilă și la Pilonul III.
În prezent, compania administrează fondul de pensii administrat privat BCR (Pilonul 2) și fondul de pensii facultative BCR Plus (Pilonul 3).
Propus în 2017, noul sistem de pensii facultative a fost adoptat în 2019. Regulamentul privind produsul paneuropean de pensii personale (PEPP), un tip de pensie facultativă cu caracteristici standard în întreaga UE, își propune să ofere o alternativă simplă, cu caracteristici standard și costuri transparente la diferitele sisteme de pensii private disponibile la nivel național în UE, permițând cetățenilor să păstreze același sistem de pensii chiar dacă se mută într-o altă țară UE.
Legea privind pensiile ocupaționale a intrat în vigoare la începutul anului 2020. Potrivit actului normativ, inițiativa constituirii unui fond de pensii ocupaționale aparține exclusiv unui administrator autorizat în timp ce, schema de pensii este stabilită de către fiecare angajator care dorește și are capacitatea financiară să ofere angajaților săi astfel de beneficii. La un fond de pensii ocupaționale pot participa angajații unuia sau ai mai multor angajatori.
„Este un produs care vine să se adauge celor deja existente când vorbim de pensii private. Spre deosebire de celelalte două produse care se adresează mai degrabă persoanelor fizice, acesta este un produs care se adresează angajatorilor, pentru că el, în esență, permite acelor angajatori care au o masă critică să-și facă un fond de pensii dedicat. De aici decurge și posibilitatea de a-l negocia, de a-l face adecvat conform dorinței fiecărui angajator ceea ce, în momentul de față, niciun alt fond de pensii nu face”, a spus Radu Crăciun.
El adaugă că și Pilonul IV va beneficia de deductibilitate fiscală pentru contribuțiile făcute de angajatori pentru pensiile angajaților, însă reglementarea acesteia nu este deocamdată clară. Un proiect legislativ ar urma să fie adoptat în perioada următoare, iar Crăciun crede că până la finalul anului va fi în vigoare, astfel încât comoaniile să-și poată bugeta corect decizia de a oferi astfel de beneficii angajaților. Planul autorităților este ca deductibilitatea la pensiile ocupaționale să fie similară cu cea de la pensiile facultative (adică 400 de euro pentru angajator și 400 de euro pentru angajat.
„Soluția ideală, inclusiv pentru pilonul III, pentru că eu cred că cele două ar trebui abordate la pachet din punct de vedere fiscal, ar fi ca, în locul unei sume fixe care în momentul de față este cea de 400 de euro angajat și 400 de euro angajator pe an, să fie un procent din salariu pentru că în felul ăsta practic ții pasul cu salariul mediu pe economie și atunci va crește și posibilitatea de a crește contribuțiile pentru pilonul IV și III”, precizează acesta.
Față de Pilonul III, Radu Crăciun afirmă că „este un instrument foarte puternic de retenție al angajaților” pentru că, în primii maxim trei ani de contribuție, banii sunt ai angajatorului, nu ai angajatului.
„Cu alte cuvinte angajatul este încurajat să stea maxim 3 ani, să rămână în acea companie pentru a beneficia de acei bani. Dacă el pleacă înaintea acestei perioade, atunci acești bani vor fi pierduți”, explică Radu Crăciun, adăugând că față de Pilonul III și schema de comisionare este mai generoasă în ceea ce privește pensiile ocupaționale.
Mai exact, spre deosebire de Pilon III unde sunt două comisioane, unul pe contribuții și unul pe active, în cazul Pilonului IV, există doar un comision, cel pe active care, conform legii, este similar cu cel al pensiilor facultative.
În plus, continuă Crăciun, poate pentru prima dată în România, Pilonul IV oferă posibilitatea de a oferi pensii speciale tuturor, însă pe principiul contributivității.
„Mă refer aici și la instituțiile publice, nu este un produs doar pentru sistemul privat. Dacă instituțiile publice doresc să ofere pensii speciale mai generoase către angajați, dincolo de pensia de stat, pot să o facă prin intermediul acestui produs și nimeni nu va pune sub semnul întrebării acest beneficiu având în vedere că este pe principiul contributivității”, mai spune acesta.
Beneficiarii pot intra în posesia banilor în momentul în care îndeplinesc vârsta legală de pensionare, în timp la Pilonul III pragul este de 30 de ani.
Radu Crăciun mai spune și că acest produs are nevoie de o masă critică.
„Ca să realizezi o diversificare investițională, fondul trebuie să fie suficient de mare. Inclusiv pentru companii, e un vector de imagine foarte puternic. Pentru a avea această masă critică, se potrivesc angajatorii care au peste 3.000-4.000 de angajați sau angajatorii mai mici care fiind parte din aceeași ramură economică decid, de exemplu, ca împreună să creeze un fond de pensii ocupațional.
Pe acest criteriu, se potrivește de exemplu sectorul energetic, de retail, poate chiar bancar, auto. Dar, de asemenea, pot să mă gândesc și la instituțiile de stat, precum Poșta Română sau chiar la instituțiile publice care doresc să facă pentru angajați o pensie specială pe bază de contributivitate”, precizează directorul general al BCR Pensii.
