Sunt foarte multe elemente diferite la tinerii generației Z (cei născuți între 1995 și 2010) față de celelalte generații, de la modul în care învață și până la modul în care se raportează la informațiile care vin către ei, spune, la emisiunea PROFIT NEWS TV, Dana Cavaleru, director executiv HR Club.
„Sunt multe lucruri care într-adevăr sunt diferite la acești tineri. În primul rând este bombardamentul de informații care vin spre ei. Trebuie să fim conștienți că tinerii ăștia nu o să se angajeze astăzi într-un loc și vor ieși la pensie în același loc”, subliniază aceasta.
Asociația Profesioniștilor de Resurse Umane din România (HR Club) are în derulare o serie de proiecte cu scopul de a sprijini tinerii generației Z în parcursul lor profesional.
„Avem un program prin care încercăm să oferim la câți mai mulți liceeni din țară acces la companii, să înțeleagă care sunt joburile din spate. Platforma se numește Joblandia, unde liceele se pot înscrie. Avem peste 80 de companii și peste 100 de licee înscrise”, precizează Dana Cavaleru.
CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey & Company România: În anul 2050, generația Z va reprezenta 35% din populația activă și va fi principalul vector de decizieUn alt program derulat de HR Club, este școala de vară pentru studenții pasionați de domeniul resurselor umane.
„Le oferim această experiență practică. Studenții care se înscriu la această școală de vară, care este gratuită, au șansa de a înțelege HR-ul în diverse tipuri de companii. Una e să faci HR într-o fabrică, alta e să faci HR într-o companie de IT sau de servicii. Avem deja 16 ani de când facem această școală, în care practicieni de top explică exact meseria noastră”, mai spune Dana Cavaleru.
De altfel, HR Club a înființat anul acesta și un board de tineri care profesează în domeniul resurselor umane, a căror misiunea este de a face programele Asociației mai interesante pentru membrii generației Z.
„Noi avem un sistem de competențe în resurse umane foarte bine gândit, structurat, dar care ne-am dori ca aceștia să-l citească mai mult, să-l învețe, să-l certifice. Și atunci, misiunea acestui board este să se uite la tot ce face clubul de 20 de ani și acele programe să le facă mai empirice pentru generația lor, ceea ce înseamnă canale de comunicare, spart în mai multe module, cum vor ei. Scopul e ca această profesie să crească și atunci credem că e nevoie de ajutorul lor”, precizează directorul executiv al HR Club.
Dana Cavaleru mai spune și că, pentru generația Z, parcursul profesional va arăta mai degrabă ca un maraton, nu ca un sprint, cum a fost pentru generațiile din urmă.
„Pentru ei va fi un fel de maraton. Vor trebui din când în când să se oprească, să se reinventeze, să-și găsească altceva de făcut. Trebuie dozat efortul și, cumva, eu cred că multe lucruri de care noi ne plângem la această generație, e și o adaptare a speciei generațiilor. Ei au nevoie de altceva, au alt ritm de a face lucrurile pentru a construi pe termen mult mai lung”, afirmă ea.
CITEȘTE ȘI Generația Z se răsfață cu bunuri de lux pentru că achiziția unei case sau a unei mașini pare imposibilăRăzvan Avram, student și membru al generației Z, spune, că tinerii, în general, vor mai multă libertate, să-și facă singuri programul și să-și gestioneze singuri resursele și volumul de muncă.
„Nu cred că e neapărat ceva rău, cumva nevoile de la gen la gen se schimbă. E absurd să crezi că poți face o schimbare pentru o anumită categorie socială fără să discuți cu ei și să vezi ce nevoie au. Din exterior nu poți spune nevoile tinerilor. Trebuie să discuți direct cu ei”, precizează acesta.
De multe ori, generația Z nu se regăsește în domeniile actuale, iar mai multă consiliere vocațională ar veni în sprijinul acestor tineri.
„Sunt foarte puține domenii în care tinerii au acces cu adevărat să vadă de dinainte lucrurile și modul în care ele funcționează. Vorbim de consiliere vocațională, tineri care așteaptă mult mai multe informații decât au acum, sprijin și la început, dar și pentru formarea continuă.
Asta e iarăși o dorință foarte importantă a tinerilor. Nu vor să se rezume doar la a face ceva. Vor să aibă tot mai multe oportunități de care să profite și din care să poată câștiga cât mai mult know-how, experiență și, mai ales, un mod de lucru care să le permită să îmbine tot ceea ce caută ei”, precizează Răzvan Avram.