O posibilă recesiune este tot mai mult luată în considerare, pe măsură ce prețurile la energie și la mărfurile de bază continuă să crească, la care se adaugă și lockdown-ul din China, care ar putea genera probleme majore pentru economia globală.
„Au apărut voci care spun că ar urma o posibilă recesiune . Noi avem o prognoză care acum pare destul de optimistă, dar de la o zi la alta apar informații noi și trebuie să revizuim. Ne uităm foarte mult la prețul energiei, încrederea consumatorilor, condițiile financiare, la multe alte aspecte. Dobânzile cresc, ne așteptam ca ROBOR să crească, dar mi se pare ritmul destul de ridicat, ne apropiem de 5% la trei luni. IRCC-ul este în urmă. În SUA iarăși avem titlurile pe zece ani care sunt la vârfuri multianuale”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România.
El adaugă că, dacă se prelungește perioada de lockdown-ul din China, împreună cu alte blocaje în economie, „ne apropiem de teritoriul de recesiune”.
„Ne uităm la ce se întâmplă în China ca la o potențială pietricică în angrenajul economiei globale. Dacă e vorba de câteva zile, 1-2 săptămâni de acum înainte nu e o problemă insurmontabilă. Dacă se prelungește restricția de activitate acolo împreună cu alte blocaje, ne apropiem de teritoriul de recesiune. Prețul energie este marea problemă. Celelalte pot fi oarecum gestionabile până la un punct”, mai spune Cazacu.
Potrivit acestuia, piața gazului rămâne relativ detașată, prețul fiind tot în jurul valorii de 100 de euro pe MWh.
„Nu se apropie de vârfurile acelea din februarie. Așa că încă avem o anumită reținere acolo”, afirmă el.
În schimb, prețurile petrolului ar putea foarte ușor să o ia în orice direcție.
„Nu e scenariul nostru de bază, dar din păcate probabilitatea a tot crescut și, în curând, nu apropiem de a vedea o creștere foarte puternică pe prețul petrolului și asta ar putea duce cel puțin la o recesiune tehnică”, atrage atenția Claudiu Cazacu.
În general, mărfurile au cel mai mare impact asupra inflației pe termen scurt și mediu, pe termen lung, însă, impactul este limitat.
O analiză a XTB, pe baza datelor din ultimul an, arată că mărfurile energetice și cele agricole reprezintă aproximativ 50-60% din inflația pentru Zona Euro, în timp ce pentru SUA este de 30%.
„Resursele energetice au cea mai mare pondere, atât cele de uz casnic cât și cele utilizate pentru producerea de energie electrică și căldură. Inflația la nivelul producătorilor din această categorie a crescut cu aproape 100% de la an la an.
Categoriile de mărfuri agricole sunt mai puțin importante în datele globale privind inflația, dar contribuția lor a crescut de câteva ori față de media pe termen lung.
Impactul prețurilor interne la energie în SUA este mult mai mic decât în Zona Euro, dar acest lucru se poate datora modului în care sunt definite categoriile.
În Statele Unite, categoria adăpost („shelter”, care implică în principal costurile de închiriere) a crescut semnificativ, ceea ce indică indirect și o creștere semnificativă a prețurilor la energie”, se arată în analiza realizată de XTB.
Tesla a pierdut 126 de miliarde de lei din capitalizarea de piață, la o zi după ce Elon Musk a anunțat preluarea.
„Cred că planul său este unul cu bătaie lungă sau foarte lungă. Experimentul Tesla ne-a arătat că nu se sperie de pierderi sau a fi pe marginea prăpastiei pentru o vreme, așa cum au fost acțiunile Tesla înainte de a fi profitabile”, precizează Cazacu.
Elon Musk a finanțat achiziția Twitter printr-un mix de datorie și de capital propriu, în valoare e 21 de miliarde de dolari.
„A tras în jos acțiunile Tesla cu aceste vânzări pentru Twitter, dar se pare că va mai avea nevoie de niște bani. Poate să-i obțină tot din niște linii de credit sau din obținerea de împrumuturi cu garanție pe alte acțiuni. El cumpără la peste 54 de dolari pe acțiune o companie care a fost în ultimele luni sub 40 de dolari. Deci este o primă consistentă. Pe bază de profitabilitate, având în vedere parametrii actuali, este un preț imens”, mai spune Claudiu Cazacu.
Planurile lui Elon Musk pentru Twitter includ și reducerea de personal, dar și modificarea modelului de business, dintr-unul bazat pe publicitate, într-unul bazat pe abonament.
„Modelul acesta de advertising ar putea să fie schimbat, Musk spune că va trece la abonamente. Întrebarea este dacă vor plăti oamenii abonamente. Modelul Netflix ne-a arătat că da, dacă conținutul este unul suficient de bun. Deci Elon Musk are clar niște planuri pentru a aduce la profitabilitate Twitter, dar nu e vorba numai despre asta. Trăim într-o lume în care sursele de informații credibile devin tot mai valoroase și încă nu se pune prea mult preț în ceea ce privește valoarea financiară a acestora.
Costul unor informații de proastă calitate nu se vede direct, dar poate fi extrem de dureros pentru investitori. Cred că această componentă cu bătaie pe termen lung și foarte lung împreună cu planul de restructurare financiară și de viziune este cea care face interesantă compania Twitter. Dar este nevoie de un efort foarte serios de reorientare ca să justifice această etichetă de preț”, afirmă Cazacu.
