Cheltuielile Guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul anului 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.
„Îndrăznesc să estimez că, da, vom sari pragul de 20 de miliarde de lei, nu cu mult, dar vom sări. M-a mirat un pic estimarea foarte optimistă din proiectul de buget privind cheltuieile cu dobânzile, cum că vor crește doar cu 1,6-1,7 miliarde de lei anul acesta (comparativ cu anul trecut, n.r.), mult prea optimist din punctul meu de vedere. Cred că valoarea va fi spre dublu, ceea ce ar înseamna că vom sari ușor de 20 de miliarde de lei”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valentin Tătaru.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile, potrivit acestuia, se încadrează însă trendului din regiune.
„Nu facem o notă foarte discordantă, deși, într-adevăr, pe titlurile de stat românești dobânzile au crescut destul de mult. Totuși, decalajul față de regiune nu s-a modificat atât de mult, acum chiar suntem aproape de minime istorice la spreadul față de Polonia, în urma intervenției BNR, iar față de Ungaria suntem chiar sub”, mai spune Valentin Tătaru.
Despre datoria publică, care a crescut anul trecut cu 76,7 miliarde de lei (15,5 miliarde de euro) și a ajuns la 576,56 miliarde lei (116,5 miliarde euro), potrivit datelor Ministerului Finanțelor, un nivel de două ori mai ridicat comparativ cu 2016, economistul șef al ING Bank susține că situația curentă „seamănă un pic cu ce s-a întâmplat în ultima criză”.
„E normal. E absolut firesc ca în timpul unei crize datoria publică să crească. În 2008-2009, înainte de criză, aveam o datorie publică undeva sub 15% din PIB, iar după criză am sarit pe la 30% unde am stat până în 2020. Iar acum, o nouă criză, un nou salt al datoriei. În momentul acesta pare că iar s-a stabilizat, și m-aș aștepta să ne stabilizăm foarte aproape de nivelul acesta psihologic, aproape de 50% din PIB”, precizează Tătaru.
Cele mai mari salturi ale datoriei statului au fost înregistrate începând din 2019, în contextul în care și deficitele bugetare au devenit tot mai ridicate. La finele anului 2020, datoria statului se situa la 499,87 miliarde lei. Un aspect important este că majorarea datoriei publice anul trecut, deși suma de 76,7 miliarde lei este una ridicată, nu se ridică la nivelul deficitului bugetar de anul trecut, de 80 miliarde lei (6,7% din PIB). Această situație se datorează, probabil, dificultăților pe care statul le-a întâmpinat pe final anului trecut în ce privește împrumuturile.
Din cele 576,56 miliarde lei, 280,5 miliarde lei reprezintă datorie în lei, iar restul de 296 miliarde lei, mai mult de jumătate, este datorie în valută, în principal în euro. În acest context, Banca centrală ar putea prefera să mențină cursul valutar stabil, în detrimentul dobânzilor, acestea fiind încă sub nivelul celorlalte țări din regiune.
„O stabilitate a cursului e de natură să dea un pic de încredere că banca centrală e la datorie și nu sunt probleme cu lichiditățile. Apoi avem o transmisie destul de mare a cursului de schimb în inflație, în contextul în care inflația deja se apropie de două cifre, o eventuală deteriorare a cursului de schimb ar fi pus gaz pe foc. Și atunci, se adună din mai multe părți motive ca banca centrală să prefere un curs de schimb stabil”, mai spune Valentin Tătaru.
El estimează că, pe întreg anul, cursul valutar se va menține stabil, însă depinde de evoluția conflictului militar și a inflației din țară.
„Dacă inflația se mai domolește și intră pe o traiectorie predictibilă, iarăși un lucru deocamdată greu de estimat, doar în măsura în care aceste condiții se îndeplinesc cred că vom vedea perechea ceva mai sus. Deocamdată nu pare să fie îndeplinită nicio condiție”, afirmă acesta
De asemenea, ING Bank și-a redus și prognoza de creștere economică pentru 2022, la 2,3%, ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă, care afectează și România.
„Cred că vom resimți un impact și, cel puțin o vreme, prudența să dicteze și în rândul consumatorilor, și posibil chiar și în mediul de afaceri. Nu este ceva dramatic, dar este normal. Cam atât estimăm că este impactul în creșterea economică, aproximativ 1% doar din evenimentul acesta”, precizează Tătaru, adăugând că, încetinirea creșterii economice va pune presiune pe buget în măsura în care și veniturile sunt afectate.
