Vânzarea rețelei mobile din România ale Telekom către companii cu acționariat rusesc sau având legături cu Rusia este foarte puțin probabil să se concretizeze, având în vedere actualul context politic, regional, a afirmat la PROFIT NEWS TV fostul ministru al Digitalizării Ciprian Teleman, în mandatul căruia Telekom a vândut către Orange rețelele fixe.
"Tatonări au fost și vor fi mereu, însă concretizarea lor într-o tranzacție în momentul de față pare aproape imposibilă dat fiind și contextul politic, regional, și în egală măsură dat fiind și pașii prin care trebuie să treacă un investitor pentru a realiza o astfel de tranzacție. Telekom este o companie care, printre altele, are nevoie de avizul CSAT pentru a face tranzacții. Așadar este foarte puțin probabil să se concretizeze o tranzacție în favoarea unor companii cu acționariat rusesc", a explicat fostul ministru, precizând că acest principiu este valabil și în cazul firmelor care au doar legături cu Rusia.
El a arătat că tranzația va fi supervizată și de Comisia Europeană, existând și servicii de informații care asigură datele necesare pentru factorii de decizie.
Preluarea în România a rețelelor mobile ale Telekom de către un grup de investiții care să aibă legături cu Federația Rusă și cu regimul criminal de la Kremlin reprezintă un pericol foarte mare, fiind necesar ca statul, inclusiv prin avizarea de către CSAT, să supravegheze tranzacția de vânzare și să fie selectat un investitor corect, care respectă principiile economiei de piață și, în același timp, principiile pe care civilizația noastră le respectă, a avertizat anterior, la PROFIT NEWS TV, și Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și ex-membru în board-ul Telekom din partea statului.
La acel moment, pentru Telekom au fost vândute doar rețelele fixe, în luna noiembrie 2021 informațiile Profit.ro vizând faptul că Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom) și Orange au ajuns la o înțelegere pentru preluarea operațiunilor aferente rețelelor fixe de către grupul francez fiind confirmate oficial. PPF și One United și-au păstrat interesul pentru Telekom, în discuție mai rămânând acum rețelele mobile.
UPDATE Miercuri, ora 11.49 "Grupul PPF nu poartă discuții și nici nu și-a exprimat interesul de a achiziționa operatorul de telefonie mobilă Telekom România Mobile Communications S.A", a declarat Leos Rousek, Director of PPF Communications.
Anterior a fost relatat că ambele grupuri au legături, directe sau indirecte, cu Rusia, iar fostul ministru Marius Bostan avertiza atunci că fonduri legate de interese contrare României nu pot lua participații majoritare. "E ca și cum am vinde un topor unui vecin care omoară oameni și îți darâmă gardul", spunea acesta.
El reia acum avertismentul, inclusiv în contextul războiului declanșat în Ucraina de Rusia.
"Acum doi ani, declarația mea putea să pară puțin exagerată, dar tot ce se întâmplă astăzi arată că nu a fost deloc exagerată. Este important ca în acest sector - ca și în alte sectoare legate direct de securitatea românilor - să fie grupuri de investiții corecte și care respectă principiile economiei de piață și, în același timp, principiile pe care civilizația noastră le respectă. Este un pericol foarte mare ca, în România, un operator de mărimea Telekom Mobile să fie preluat de un grup de investiții care să aibă legături cu Federația Rusă și cu regimul criminal de la Kremlin", a spus fostul ministru la PROFIT NEWS TV.
El arată că este normal ca acest gen de investiții să fie avizate de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ca în toate statele europene, astfel că nu crede că va avea loc o tranzacție atât timp cât există dovezi de legături ale unui grup de investiții cu Federația Rusă.
Guvernul a decis recent că Investițiile străine directe - din afara Uniunii Europene - vor fi avizate de o nouă insituție, respectiv de Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), care va funcționa în subordinea Executivului. Astfel vor fi supuse examinării și avizării CEISD investițiile străine directe care vizează securitatea energetică, a transporturilor, industrială, dar și domeniil precum cel industrial, informatic, financiar sau de aprovizionare și nu numai. De asemenea, vor fi avizate investițiile străine directe a căror valoare depășește pragul de 2 milioane euro.
Regula a fost avizată luni de senatori.
Întrebat ce tip de investitori ar fi de preferat în această situație, el a arătat că și grupul RCS-RDS este interesat de preluarea Telekom Mobile și că este mai bine de mers cu ,grupuri sigure.
"Lumea este într-o transformare rapidă, se întâmplă lucruri la granița noastră și în toată Europa și în lume, deci ar trebui să fim foarte atenți și să mergem la sigur. Aici nu este vorba doar de profit, nu este vorba de așa de mulți bani, dar este strategic foarte importantă, este vorba de conexiunea la sisteme de comunicații, la internet, pentru milioane de români. Eu sunt convins că acționarii greci și germani vor lua decizia corectă", a spus Bostan, arătând că OTE și Telekom au investit în România pe principii corecte, iar statul la rândul său s-a comportat de asemenea foarte corect, indiferent de rezultatele financiare înregistrare de-a lungul timpului.
"Sunt convins că statul român, în cazul în care o astfel de tranzacție ar pune în pericol, nu o va aviza și va lua măsurile necesare", a conchis acesta.
Telekom România Mobile Communications este al treilea jucător local de telefonie mobilă, acționarii operatorului fiind grupul OTE (Grecia) – 99,999999% și Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR) - 0,000001%. Principalul acționar al OTE este grupul Deutsche Telekom (Germania), cu o participație de 49,2%.
Fondul PPF deține active în valoare de peste 45 miliarde euro și a fost controlat de cel mai bogat om de afaceri din Cehia, miliardarul Petr Kellner, decedat în martie 2021. În vară, Renáta Kellnerová, văduva fostului acționar majoritar al grupului PPF, Petre Kellner, a fost numită administrator al moștenirii acestuia.
Anterior, în primăvara anului 2018, cum a anunțat atunci Pofit.ro, PPF Group a cumpărat operațiunile de telefonie mobilă din Ungaria, Bulgaria, Muntenegru și Serbia ale gigantului norvegian din telecomunicații Telenor. PPF deținea deja peste 80% în O2, cea mai mare companie de telecomunicații din Cehia și cea de-a treia în Slovacia.
PPF are deja afaceri în România, în principal în domeniul imobiliar, cumpărând sediul ING Bank și complexul Metropolis Center, ambele din București. Recent a achiziționat un teren pe care funcționează service-ul Depanero din zona Orhideea a Bucureștiului, de la grupul RC Europe, deținut de antreprenorii cehi Miroslav Hartman și Jan Prokop – foști directori ai retailerului german Lidl, după cum a anunțat Profit.ro.
În paralel se arăta atunci că Petr Kellner avea legături extrem de strânse cu piața rusă, dar și cu China, potrivit presei locale și internaționale, arăta G4Media. Astfel, companiile controlate de Kellner prin intermediul fondului PPF erau indicate că au avut legături puternice de afaceri în Rusia, de la operațiuni de creditare (prin Home Credit), la comerț (prin lanțul de retail online Eldorado, vândut în 2016) și minerit (Polymetal).
Conform sursei citate, într-un studiu publicat în 2019 la editura Routledge despre influența Rusiei în Europa de Est, activistul bulgar pentru democrație Ognian Shentov, președintele Center for the Study of Democracy, arăta că Petr Kellner era un ”activ militant pentru reorientarea geopolitică a Cehiei spre Rusia, chiar și după anexarea ilegală a Crimeei și invazia din Estul Ucrainei”, dar și pentru ridicarea sancțiunilor economice impuse Moscovei de UE. Shentov arată în studiul citat că, potrivit unor surse din media, biografia lui Kellner este strâns legată de comerțul exterior al Cehoslovaciei comuniste, un domeniu dominat de fostele servicii secrete.
De asemenea, un articol de opinie publicat de Forbes în 2014 despre schimbarea de direcție geopolitică a Cehiei susținea că Petr Kellner era ”un avocat al unei cooperări mai adânci cu Rusia”.
Până la decesul în martie 2021 al acționarului majoritar, Petr Kellner (creditat de Forbes cu o avere de 17,5 miliarde de dolari), grupul PPF a prosperat și s-a extins masiv și pe piața din Rusia, arată acum Știri pe Surse.
Potrivit presei, Petr Kellner a început să facă afaceri în Rusia în 1993, unde ar fi intrat în grațiile statului rus și ale lui Vladimir Putin personal. Acolo, Kellner a creat mai multe fonduri financiare la Sankt Petersburg și Moscova. Cel mai cunoscut dintre ele s-a numit ”Petru cel Mare”. Președinte era Boris Elțîn, primul șef de stat al Federației Ruse, arată sursa citată,
"Prin intermediul lui Putin, Kellner a colectat de la „investitorii” de rând circa 100.000 de vouchere. Inițial, pentru un voucher li s-a plătit 40 de dolari, apoi doar 10 și în final 5. Prețul s-a stabilizat până în primăvara lui 1994 la 20 de dolari pe bucată. Cu ajutorul lor, Putin și Kellner au achiziționat acțiuni la 130 de companii rusești. Conform site-ului versia.ru, activele cehului au inclus acțiuni la companii de energie, comunicații și chiar la fabrica de cusut Pavlovo-Posad Igla. Scopul: să revândă ulterior acele societăți sub o formă sau alta", arată portalul, arătând că fondul financiar a căzut câțiva ani mai târziu.
După criza din Rusia, în 1998, Kellner s-a întors în Cehia. Unele active din fondul Petru cel Mare le-a vândut grupului slovac Eastfield, care a rămas pe piața rusă prin afaceri în domeniul cerealelor.
În anul 2000, când Vladimir Putin a devenit al doilea președinte al Federației Ruse, Petr Kellner a revenit în Rusia cu noi afaceri, respectiv Home Credit and Finance Bank, societate specializată în emiterea de împrumuturi de consum pentru populație. Șapte ani mai târziu, banca lui Kellner avea deja 27% din piața creditelor de consum și 10,5% din piața cardurilor de credit.
Concomitent, o filială a companiei sale PPF din Cehia a început să lucreze cu banca Home Credit din Moscova.
Ulterior, Kellner a deschis filiala Home Credit Kazahstan.
Printre principalele facilități ale lui Petr Kellner în Rusia s-au numărat complexul industrial South Gate (187.000 de metri pătrați) și parcul logistic Trilogy (107.000 de metri pătrați). Până la moartea sa, Kellner era unul dintre „regii imobiliarelor” din Rusia. Ocupa locul 22 în Topul Forbes, întocmit pe acest segment, cu nu mai puțin de 85 de milioane de euro câștigați din chirii prin compania sa PPF Reale Estate Russia, arată sursa citată.
Miliardarul ceh achiziționase, împreună cu alți doi oameni de afaceri ruși, 68% din firma Polymetal, într-o tranzacție evaluată la 1,3 miliarde euro. Polymetal deține cea mai mare mină de argint din Rusia și a treia mină de aur ca mărime. Conform înțelegerii, grupul PPF a achizitionat 24,9% din acțiuni, Aleksandr Nesis 24%, iar Aleksandr Mamut 19,1%, mai este relatat.
De partea cealaltă, în 2019, United Group a ajuns la un acord pentru preluarea Vivacom, cel mai mare operator telecom din Bulgaria, pentru 1,2 miliarde euro de la omul de afaceri Spas Rusev, un personaj controversat al cărui nume a fost indicat anterior ca interesat de achiziția activelor Telekom România, dar care a fost refuzat.
Antreprenorul bulgar Spas Rusev, care locuiește la Londra din 1991 și a cărui companie Vivacom tocmai a fost cumpărată de United Group, grup interesat acum de Telekom România, este extrem de controversat din cauza legăturilor sale cu finanțatori și politicieni din Rusia și Bulgaria.
Potrivit presei bulgare, Rusev este cunoscut drept “oligarhul de dreapta” și a fost poreclit “eminența cenușie” în timpul guvernului condus de Simeon de Saxa-Coburg-Gotha. El este suspectat și că ar fi avut legături cu membri ai unor grupări infracționale bulgare, printre care Ivan “Doctorul” Todorov, condamnat pentru răpirea unui om de afaceri în 1994 și care a devenit celebru după ce a supraviețuit unui atentat asupra sa în 2003, și Vasil " Craniul "Bozhkov.
Și Rusev este în expansiune în regiune, semnând atunci un acord de 50 milioane euro pentru preluarea subsidiarei din Albania a Deutsche Telekom, moment în care a anunțat că vrea și activele Telekom din România.
Tranzacția de preluare de către BC Partners, de la fondul american de investiții KKR, a pachetului majoritar de acțiuni al United Group a fost finalizată în primăvara 2019, moment din care a început și expansiunea grupului în regiune, în condițiile în care grupul a fost fondat în urmă cu 22 ani.
În vara 2019, United Group a preluat postul de televiziune Tele2 Croația cu 220 milioane euro.
BC Partners are sediul în Londra și birouri la New York, Paris, Milano și Hamburg, având un portofoliu de active de peste 23 miliarde dolari. Fondul a fost și în cursa pentru preluarea lanțului de retail Profi, cumpărat în final de Mid Europa, tranzacție anunțată în premieră de Profit.ro. De asemenea, a fost și pe lista pe lista pețitorilor pentru portofoliul producătorului de bere SABMiller din România și ECE, iar anterior a finalizat vânzarea producătorului de echipamente electrice Retrasib Sibiu către managerul american de capital privat One Equity Partners.
La acel moment se arăta că United Group, cu 4.459 angajați și operațiuni în 6 țări din sud-estul Europei, are însă venituri anuale de circa 700 milioane euro în timp ce Telekom România are afaceri mai mari, de aproape 1 miliard de euro, și că United Group, cu afaceri de circa 700 milioane euro, ar veni astfel să preia o companie cu afaceri ce ating aproape 1 miliard de euro.
La rândul său, fondatorul United Group, sârbul Dragan Solak, era indicat că a rămas un jucător-cheie în companie după tranzacția cu BC Partners, responsabil de dezvoltarea strategică a companiei.
"Cred că trebuie să înțelegem că avem de-a face cu o ideologie asumată a Chinei. Intern caută să-și controleze populația până la ultimul individ - statul care controlează comportamentul fiecărui individ și dacă se conformă îl răsplătește cu o casă, un job, posibilitatea de a călători. Dacă nu se conformează este pedepsit. Folosirea tehnologiei de către regimul comunist pentru a controla populația este amețitoare", a afirmat într-un interviu pentru HotNews.ro generalul (r) James Jones, fost Consilier pe securitate națională al Președintelui SUA și fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR) și al forțelor americane din Europa (EUCOM) între 2003 și 2006.
Potrivit acestuia, pe plan extern, China caută să înlocuiască practic SUA drept cea mai mare forță de pe planetă. "O fac prin a penetra alte economii prin tehnologile lor. Știm că în zona de 5G acea tehnologie nu e sigură, ci e făcută să acapareze proprietăți intelectuale, să invadeze viața privată, să captureze secrete de stat pe care să le transmită înapoi la Beijing. Prin această penetrare economică pot controla și afecta comportamentul guvernelor care sunt în vreun fel conectați la China. Este vorba de dominare și control, dar cred că lumea începe să înțeleagă. Știu că România înțelege. Nu înseamnă că nu poți avea schimburi comerciale cu China, dar trebuie să ai mare grijă de acest cal troian care ar putea să-ți vină în țară", spune Jones.
"Nu cred că putem discuta de clauze de protecție atunci când discutăm de Huawei. Avem de-a face cu o entitate subvenționată care "hrănește" regimul comunist din Beijing. Dacă te angajezi cu echipamente Huawei la nivel național sau la nivel de corporații trebuie să ai foarte mare grijă. Există companii care vor dori sisteme ieftine, nu le pasă dacă totul ajunge înapoi la Beijing, atâta timp cât funcționează. Pentru lucrurile cu adevărat importante - având în vedere actualul mod în care se prezintă tehnologia Huawei și ce face în lume - ar fi prostesc să îți asumi un astfel de risc", crede fostul consilier pe securitate națională al Președintelui SUA.
"Din ce discuții am avut până acum în România, cred că oficialii știu asta și fac ce trebuie. Cred că SUA vor angaja curând discuții cu aliații din NATO despre tehnologiile care vor veni și care vor spori securitatea națiunii, a alianței, a dreptuilor intelectuale, a vieții private. Toată lumea vorbește de 5G - e o tehnologie care vine și care ne va ajută să facem lucruri minunate, dar care ar putea să valoreze prea puțin dacă de fapt nu e sigură", este de părere generalul american.
