Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea mediului de business în ultimii 2-3 ani au fost necesare, însă menținute pe o perioadă lungă vor antrena niște comportamente negative în rândul companiilor, spune, la PROFIT NEWS TV, Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
„Măsurile de care au beneficiat companiile în ultimii 2-3 ani au fost măsuri care în mod evident că nu puteau targeta anumite domenii, anumite zone sau probleme punctuale. Ele afectează întreaga piață fără a discerne între companiile care au avut rezultate mai bune sau nu sau între companiile care au făcut eforturi mai mari, ca de exemplu să-și achite obligațiile fiscale și altele
Ci dimpotrivă. Am putea spune că în mai multe situații în care tu reduci datorii fiscale sau restructurezi fără să ai considerente calitative în spate încurajezi o acumulare de datorii”, spune acesta.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Paul Dieter Cîrlănaru afirmă că măsurile cu siguranță au fost necesare, însă menținute pe o perioadă mai lungă de timp decât e cazul pot distorsiona mediul de business.
„Cred că răspunsul pe care l-am văzut mai ales în 2020 la nivel planetar de a pune mai multă apa decât era foc în anumite situații a fost un lucru bun. Întrebarea este când oprim furtunul pentru că astăzi motivul pentru care aceste măsuri au fost introduse nu mai este atât de intens cum a fost în timpul pandemiei. Și atunci, daca noi menținem an de an facilități care denaturează modul în care ne uităm la rezultatele unei companii e posibil să antreneze niște comportamente negative”, precizează acesta.
CEO-ul CITR atrage atenția și că dacă statul continuă să implementeze măsuri care scutesc companiile de taxe și impozite sau care le protejează în contextul în care ele nu au o problemă extrinsecă, ci de fapt au probleme intrinseci din modelul de business sau din rezultatele pe care le generează, nu va încuraja antreprenorii să se uite în interiorul businessului și să vadă dacă modelul lor de business mai este valabil.
„Aceste măsuri pot distorsiona pentru că, în loc să încurajeze intervenții punctuale și operaționale în companiile respective, încurajează măsuri generale care să reducă datorii sau să le amâne”, subliniază acesta.
Peste 6700 au intrat insolvență în 2022, cu 10% mai multe față de anul precedent, potrivit unui studiu realizat de CITR.
„De multe ori ne referim la cifrele astea să înțelegem cam care e gradul de sănătate al economiei, dar câteodată ele pot fi înșelătoare și pot arăta nu gradul de sănătate, ci capacitatea sau nu a economiei de a se vindeca de problemele pe care le are”, afirmă el.
Din aceste 6.700 de companii, doar 67 de companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvență în 2022, nivel similar cu cel din 2021.
„Asta ne arată că procedura asta a insolvenței reprezintă de multe ori și manifestarea dispariției din economie a unor actori care oricum nu erau activi, vorbim de companii fără activitate, cu doar 1-2 angajați sau poate nu erau active de mai mult timp. Insolvența, printre altele, este și un mecanism de curățare, de eliminare din sistem a acelor companii care nu erau viabile sau care nu mai funcționau oricum. Această cifră este foarte mică raportat la dificultățile pe care le vedem în economie”, mai spune CEO-ul CITR.
În ceea ce privește volumul total al datoriilor companiilor la nivel național, el adaugă că este în continuă creștere, ceea ce înseamnă că incapacitatea de a plăti o datorie la termenul stabilit este, de asemenea, în creștere.
„Și se întâmplă tot mai des, dar asta în sine nu este văzut ca un eșec atât de mare, cât intrarea într-o procedură care constată fix asta. Până la urmă insolvabilitatea sau incapacitatea de a-ți plăti datoriile este o stare de fapt, ceva pe care cineva vine și îți pune o ștampilă. Vedem o reticență în a primi această ștampilă, de a se crea această percepție”, precizează Paul Dieter Cîrlănaru.
