Creșterea economică în 2024 poate să vină și din absorbția de fonduri europene și a celor din PNRR, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Ramona Ivan, Președinte Comisia pentru Fonduri Europene în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB).
În perioada de programare 2021-2027 sunt alocate României fonduri europene în valoare totală de 84,1 miliarde de euro.
„Vestea bună e că deja avem anumite apeluri lansate din aceasta perioadă de programare, respectiv ADR-urile, care au lansat în cadrul Programului Operațional Regional 2021-2027 o serie de linii de finanțare pentru mediul privat, care vizează retehnologizarea, modernizarea întreprinderilor inovatoare, partea de digitalizare a companiilor. Avem aici granturi între 50 și 90% din costurile eligibile ale investițiilor, în funcție de tipul de linie de finanțare și regiune”, mai spune aceasta.
Un alt program important deja lansat este INVESTALIM, care este gestionat de AFIR și care are un buget de 590 de milioane de euro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„O să fie granturi nerambursabile pentru companii din industria alimentară de până la maxim 70% la costurile eligibile ale fiecărei investiții”, precizează Ramona Ivan.
AFIR a mai deschis o linie de finanțare, care are un buget de 150 de milioane de euro dedicat investițiilor în energie regenerabilă în sectorul agricol.
„Sunt granturi chiar de 100% din cheltuielile eligibile pentru realizarea capacităților de producție de energie electrică verde”, adaugă ea.
„Mai este și un alt program care se desfășoară în 7 județe și care are ca scop susținerea IMM-urilor din aceste județe. Apelurile vor fi deschise săptămâna aceasta. Se vor finanța investiții productive. Programul are un buget de 775 milioane euro”, completează ea.
Recent, s-a lansat și o schemă de programe guvernamentale care au, de asemenea, o componentă nerambursabilă pentru microindustrializare și dezvoltarea IMM-urilor.
„E un număr important de bănci care au fost selectate. Toate aceste măsuri vin să acopere ceva ce poate pe fonduri europene nu este neapărat acoperit. Aici vorbim de alocații nerambursabile care vor fi folosite la plata creditului. Sunt bugete consistente pentru cei care nu și-au găsit o măsură deschisă pe fonduri europene”, mai spune Ramona Ivan.
Ea amintește că în perioada de programare 2014-2020, din cele 11 miliarde de euro fonduri europene pe agricultură, absorbția este de circa 80,5% și este important să se ajungă la 100%.
„Este important ca proiectele care sunt aprobate și care sunt în curs de aprobare să se finalizeze. La fel și pe partea de politică de coeziune unde am avut ca și stat membru 24 de miliarde de euro.
Absorbția, dacă iau și partea de prefinanțare, este undeva la vreo 90%. Dar sunt multe proiecte care au fost aprobate și au avut și au ca termen de finalizare al implementării luna aceasta.
Este bine ca în această perioadă să se tragă cât de tare se poate pentru a se face ce ne-am asumat prin contractele semnate ca beneficiari și a se respecta toate condițiile de acolo”, precizează aceasta.
În ceea ce privește absorbția de fonduri europene prin PNRR, Ramona Ivan afirmă că „lucrurile nu merg în ritmul dorit de noi toți, dar suntem undeva la media europeană”.
„Dacă vorbim PNRR și de modificarea pe care o avem ca și stat membru, adică a fost așa un pic o recalibrare a PNRR-ului țării noastre, în sensul că s-a pus un focus și mai mare pe zona de reziliență, creșterea independenței energetice a României, partea de producție de energie electrică din surse regenerabile și avem acest nou capital de circa 2 miliarde de euro.
Este important de menționat că aceste investiții vor fi disponibile inclusiv pentru investițiile mari și sumele alocate pe acest nou segment sunt de circa 9,2 miliarde euro. Deci, sunt lucruri importante care se întâmplă și care ne arată care este direcția spre care trebuie să focusăm.
Ca și absorbție din PNRR, sunt voci care că lucrurile nu merg în ritmul dorit de noi toți, dar, pe de altă parte, suntem undeva la media europeana, acel peste 30%. Deci, cu motoarele un pic turate la o altă viteză la anul o să se reușească și o să fie și aici cât mai bine fructificate oportunitățile”, explică Ramona Ivan.
Cei care vor să aplice pentru fonduri europene au nevoie în primul rând de informații corecte, de o contribuție proprie și de ideea proiectului.
„Cheia succesului este să identifici partenerii potriviți, care să poată să te ajute când vorbești de bani sau de o anumita finanțare, cu informații. Foarte multe proiecte cu fonduri europene la un moment dat suferă anumite recalibrări de timp tocmai că aceste elemente au fost cele care au făcut diferența și faptul că anumite lucruri care până la urmă sunt comune oricărui proiect de dezvoltare, de investiții, nu s-au făcut la timp”, subliniază Ramona Ivan, adăugând că firmele care apelează la fonduri europene este bine să aibă și un cash flow permanent, în cazul în care apar cheltuieli neprevăzute.
„Și este bine să se lucreze cu o bancă, pentru aceste lucruri neprevăzute care nu țin neapărat de ceva ce compania face diferit, ci să poată susține aceste resurse suplimentare necesare”, completează ea.
Ramona Ivan mai recomandă companiilor să se încadreze exact în categoria din care fac parte, dar și să-și cunoască obligațiile post-implementare.
„Acestea sunt foarte importante. De multe ori se trec pe un plan secund. E foarte bine să știm exact ce am semnat și acele lucruri să le ducem la bun sfârșit, să le respectăm. Aș recomanda ca de fiecare dată să se demareze colaborarea cu banca din momentul în care există ideea de proiect și nu în momentul în care s-a aplicat la Autoritatea de Management.
Este posibil și atunci, dar constrângerile sunt mult mai mari. Dacă se vine la bancă din momentul în care avem această idee și dorim să aplicăm pe o anumită măsură ne va fi mai ușor să ne ducem la bun sfârșit proiectele. Recomandăm, de asemenea, să se lucreze cu specialiști și este bine să fie selectați pe baza experienței pe care o au pe domeniile pe care și compania activează”, mai spune aceasta.
Studiul de piață, continuă ea, trebuie să fie riguros, previziunile trebuie să fie realiste, iar data de depunere a cererilor de rambursare să fie corelată cu momentul încasării banilor și cu stabilirea unui grafic realist de implementare proiectului.
„De multe ori sincopele pot apărea tocmai că pe undeva avem anumite date pentru primirea grantului și venim cu partea de co-finanțare de la bancă și dacă lucrurile nu sunt corelate se poate ajunge în situația în care compania respectivă are o deteriorare de indicatori. Acest lucru poate să fie evitat dacă se corelează și se structurează de la început.
Chiar recomandăm să se demareze proiectul de investiții doar după ce avem foarte bine clarificată structura de finanțare. Trebuie acea abordare prudențială a proiectului de investiții, cu includerea marjei suplimentare atât la nivelul surselor de finanțare, cât și al estimărilor privind încasarea grantului”, precizează Ramona Ivan.
„Și, pe final, trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție în ce condiții s-a aprobat proiectul nostru. Adică, să citim contractul de finanțare nerambursabilă, să avem pe cineva în companie care chiar să-l urmărească. După care, avem acea perioadă de implementare, de execuție, urmată de perioada de monitorizare, de durabilitate a proiectului care poate fi de 3-5 ani și în care practic investiția trebuie să funcționeze, locurile de muncă trebuie să fie menținute și indicatorii menționați prin proiect atinși”, adaugă ea.
