În contextul actual, planurile de afaceri trebuie să aibă o robustețe crescută și o capacitate de adaptare și de a absorbi șocurile mult mai mare decât în perioadele în care lucrurile s-au dezvoltat mai lin, recomandă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare.
România are astăzi 775.000 de companii înregistrate, dintre care 39.000 reprezintă companii cu afaceri sau active de peste 1 milion de euro.
„E relevant pentru că, izolând acest segment din mediul economic românesc, regăsim doar 5% ca număr din companii, dar peste 85% din volumul activelor sau din volumul datoriilor pe care aceste companii le înregistrează, ceea ce face din acest segment al companiilor de impact un eșantion foarte relevant pentru a analiza aceste date”, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Paul-Dieter Cîrlănaru.
Cea mai recentă analiză realizată de către CITR arată că numărul companiilor de impact în insolvență iminentă a crescut la cel mai mare nivel înregistrat din ultimii unsprezece ani și atinge 6.949 companii în 2022, în avans semnificativ față de cele 6.463 companii în dificultate înregistrate la finalul anului anterior.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Studiul ăsta ne permite să vedem astăzi care e situația acestor companii de impact, dar și să punem rezultatele într-un context istoric și să vedem de asemenea și ceea ce urmează”, precizează acesta.
El adaugă că anii 2013-2014 au o relevanță foarte importantă pentru că au fost vârful unei perioade de corectare în economie.
„Veneam după perioada și șocul anilor 2009 și 2013 reprezintă momentul în care am avut cel mai mare număr de proceduri de insolvență deschise în România, undeva la 35.000. În același timp, aceste companii de impact, cele care se aflau în stare de insolvență iminentă, erau un all time high, respectiv undeva în jur de 7.000.
În următorii 2 ani, pe măsură ce datoriile, mai ales cele înregistrate către bănci, au fost restructurate, numărul companiilor care se aflau în stare de dificultate scade și, cu doi ani mai târziu, ne găsim la nivelul de 3.000. Deci se vede un efect clar a acelei perioade, a acelor măsuri și o corecție în modul în care era echilibrul din economie și în modul în care erau distribuite companiile”, explică CEO-ul CITR.
Numărul companiilor aflate în zona de dificultate a crescut cu 18% față de începutul anului 2022.
„După 2019, pe fondul pandemiei, am avut o serie de măsuri de sprijin acordate companiilor, iar aceste măsuri denaturează ușor statistică și modul în care ne raportăm la dificultate pentru că în acea perioadă companiile au beneficiat de foarte multe mecanisme de sprijin, iar acum revenind din perioada pandemică și eliminând aceste măsuri vom vedea cum se corectează aceste statistici și cum arată mediul de afaceri de mâine raportat la momentul de referință 2019”, mai spune acesta.
Potrivit analizei, 40% din companiile aflate în dificultate acum doi ani se află și astăzi în exact aceeași stare.
„Cum interpretăm acest aspect? Vorbim de o reziliență deosebită? De un confort asigurat de posibilitatea și capacitatea de extindere a unor termene de plată a unor datorii? În opinia noastră e o combinație de mai mulți factori, dar ceea ce ne spune această statistică este că, acolo unde companiile deja se află într-o situație dificilă, ele continuă afacerea în aceleași condiții și cresc anumiți indicatori într-un mod paralel.
Un exemplu simplu este că an pe an vedem o creștere a cifrei de afaceri și a modului în care aceste companii încearcă să-și continue activitatea extinzându-se pe piață si vânzând mai mult, dar, în același timp, ritmul de acumulare a datoriilor depășește această creștere a cifrei de afaceri”, explică Paul-Dieter Cîrlănaru.
Deci, practic, continuă el, vedem un comportament în care depunem eforturi susținute de a menține afacerile în viată fără a schimba suficient de repede și de des elementele fundamentale ale funcționării acestora și acumulând în timp datorii noi.
„Și atunci, luând asta în considerare, credem că e important ca atunci când ne uităm la situația unei companii sau când ne uităm la propria companie să gândim în primul rând din perspectiva performanței pe care această companie o are în raport cu piața în care se află și cu proprii săi indicatori. Într-o perioadă cum a fost în ultimii 3 ani, unde lichiditatea a fost relativ mare, chiar și într-o situație de lipsă de performanță am putut să menținem operațiunile în mișcare, numărul de angajați. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să adresăm aceste probleme în timp”, afirmă acesta.
El consideră și că e foarte important ca antreprenorii să conștientizeze faptul că elementele care dau viabilitate unei afaceri trebuie să fie constant în atenția lor, indiferent de faptul că pe termen scurt disponibilitățile financiare le oferă un anumit confort.
„Nu trebuie să transformăm mindset-ul din perioade ieșite din comun în modul general în care funcționăm. Astfel, chiar dacă pe termen scurt putem susține financiar o perioadă dificilă, e important să înțelegem ce ne spune această situație și ce putem face în acele condiții.
Foarte important de reținut este și faptul că premisele și structura pe care s-au dezvoltat unele afaceri nu sunt aceleași ca astăzi. Cel mai elocvent exemplu este costul banilor, al finanțării, unde pur și simplu creșterile de dobânzi din ultimii ani au schimbat complet modelele de afaceri ale multor companii”, mai spune Paul-Dieter Cîrlănaru, adăugând că este foarte important ca antreprenorii să adreseze problemele businessurilor lor din timp.
„Recomandarea noastră este să se urmărească capacitatea de finanțare a companiei și planurile de afaceri să fie văzute ca fiind un plan potențial și să se ia în considerare un mare risc de schimbare sau o mare nevoie de adaptare.
Planurile de afaceri trebuie să aibă o robustețe crescută și o capacitate de adaptare de a absorbi șocurile mai mare decât în perioadele în care lucrurile s-au dezvoltat mai lin. Costul creditării afectează foarte mult orice plan dacă lucrurile nu evoluează așa cum au fost planificate”, precizează el.
