În ceea ce privește România, perspectivele pentru 2026 rămân marcate de problemele structurale deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă tot mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. Inflația continuă să fie cea mai ridicată din Europa, în pofida estimărilor anterioare ale BNR care indicau o apropiere de ținta de 2% până la finalul lui 2025.
„Vorbim despre inflație, care în continuare este la cel mai ridicat nivel din Europa și acest lucru ușor-ușor a devenit o problemă constantă”, a spus analistul XTB România.
Deși prognoza pentru anul viitor indică o temperare a inflației spre finalul anului, nivelul rămâne ridicat, iar contextul este extrem de fragil, mai ales în condițiile unor eventuale noi taxe vamale care ar putea amplifica inflația importată. În acest context, banca centrală va trebui să jongleze între combaterea inflației și susținerea unei economii afectate de scăderea puterii de cumpărare.
„Credem noi că BNR va avea o misiune destul de dificilă la anul, pentru că, pe de-o parte, se confruntă cu această inflație, care a fost mai încăpățânată decât prognozau, dar, pe de altă parte, măsurile fiscale sunt așteptate să erodeze puterea de cumpărare a oamenilor”, a explicat Radu Puiu.
XTB estimează că primele reduceri de dobândă ar putea apărea abia în primăvara anului viitor, după ce vor fi vizibile efectele fiscale asupra consumului. În scenariul de bază, dobânda de referință ar putea ajunge spre 5,5% la final de an, însă evoluția depinde strict de datele macroeconomice.
„Noi ne așteptăm undeva în jur de două reduceri de jumătate de punct procentual, adică o reducere în total de aproximativ 1%. Deci, undeva în jur de 5,5% spre sfârșitul anului dobânda de referință. Dar depinde foarte mult cum evoluează lucrurile pe parcursul anului.
Banca așteaptă să vadă cât de mult va fi afectat consumul și consumatorul”, subliniază Radu Puiu.
Pe cursul valutar, presiunile asupra leului sunt legate mai degrabă de forța celorlalte monede. După depășirea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro, dinamica s-a accelerat, iar moneda unică europeană este văzută ca relativ puternică.
„În ceea ce privește leul, mai mult vorbim despre cât de puternice vor fi celelalte monede, cam aceasta este discuția. Știm ce eforturi a făcut BNR pentru a păstra leul sub pragul de 5% și am văzut că, după ce a depășit acel prag psihologic, creșterile au fost mult mai rapide, tocmai pentru că nu mai exista acea piedică. În acest sens, noi vedem un euro destul de puternic în acest an.
Din acest punct de vedere, cursul ar putea să se ducă către un 5,20-5,25. Asta și pe fondul așteptărilor referitoare la o performanță slabă a economiei românești, unde se așteaptă o creștere economică undeva în jur de 1%, cea mai optimistă.
Unele estimări indică și un 0,8-0,7%, adică vedem că creșterea economică este așteptată să fie foarte slabă. Undeva sub 1% pentru că ne confundăm cu toate aceste slăbiciuni destul de evidente”, a afirmat analistul.
La nivel european, atenția se îndreaptă către politica monetară a BCE, care este așteptată să mențină dobânzile la nivelurile actuale, întrucât inflația nu mai reprezintă principala problemă. Această situație favorizează euro, însă vulnerabilitățile economiilor mari rămân evidente, de la instabilitatea politică din Franța și Germania, până la deficitele bugetare ridicate și decalajele în inovare față de SUA și China.
„Europa se confruntă și cu anumite probleme referitoare la inovare”, a subliniat Radu Puiu, arătând că investițiile în cercetare și dezvoltare sunt semnificativ mai mici raportate la PIB comparativ cu alte regiuni.
„Acum ușor încearcă să intre în această cursă referitoare la inteligență artificială, dar investițiile care se duc către cercetare și dezvoltare sunt mult mai mici raportate la PIB decât se întâmplă în SUA sau în China, iar acest lucru se vede prin faptul că nu avem nume atât de mari în această bătălie a inteligenței artificiale și aceste elemente sunt destul de importante.
Un aspect ce cred eu că merită subliniat este faptul că avem idei de inovare, problema este că sunt oarecum mai dificil de pus în practică și aceste lucruri ar putea să fie gestionate printr-o relaxare a elementelor de birocrație, de finanțare a acestor noi startup-uri în ceea ce înseamnă tehnologie și atunci automat ar fi un impuls pentru tot ceea ce înseamnă partea asta nouă care este în curs de dezvoltare”, adaugă el.
Diferențele față de Statele Unite sunt accentuate și de cadrul de politici publice, mult mai permisiv peste ocean, unde giganții tehnologici dispun de capital, infrastructură și baze de date uriașe, greu de replicat de companiile europene. Acest lucru se reflectă inclusiv în evoluția piețelor de capital, unde investitorii devin tot mai selectivi în ceea ce privește inteligența artificială.
„Investitorii sunt mai atenți la ce propun firmele, la ce rezultate au adus până acum, cât de mult au investit și așa mai departe”, a explicat analistul, avertizând asupra riscurilor de bulă speculativă în cazul companiilor care nu livrează rezultate concrete.
Potrivit acestuia, îngrijorările privind o posibilă bulă sunt concentrate în special în Statele Unite, în timp ce Europa a fost percepută drept o regiune subevaluată, beneficiind de intrări de capital. Totuși, interconectarea piețelor face ca eventualele probleme din SUA să se transmită rapid și în Europa.
În privința monedei euro, anul a fost unul excepțional, cu o apreciere semnificativă față de dolar, pe fondul reorientării investitorilor către active considerate mai stabile. Riscurile rămân însă legate de performanța economiilor mari, instabilitatea politică, deficitele bugetare și relațiile comerciale cu Statele Unite, mai ales într-un posibil context de tip „America First”.
„Anul acesta a fost un foarte bun pentru euro. S-a apreciat undeva în jur de 14% în raport cu dolarul american și a avut a doua cea mai bună performanță după francul elvețian. Deci asta este o caracteristică interesantă, pentru că la începutul anului foarte mulți investitori s-au reorientat dinspre dolarul american și dinspre tot ceea ce a însemnat active americane.
Poate chiar au marcat o parte din profituri pentru a beneficia de nivelurile la care se aflau și au dorit să se orienteze către regiuni mai stabile, cel puțin la momentul respectiv. Și atunci au existat foarte multe ieșiri de capital dinspre dolarul american și atunci întrebarea era către ce altă monedă se vor reorienta.
Și foarte mulți au accesat euro și francul elvețian, iar francul elvețian este cunoscut drept o monedă refugiu în perioade mai incerte. Și atunci, automat, faptul că exista o cerere mai mare de euro a dus la această apreciere a monede unice europene”, mai spune acesta.
Pe termen mediu, conflictul din Ucraina și nivelul sprijinului financiar ar putea influența moneda unică, în funcție de impactul asupra economiilor europene, deși există și potențialul unui impuls industrial în zona echipamentelor militare.
În ceea ce privește decalajele structurale dintre piețele de capital europene și cele americane, Radu Puiu consideră că principalele bariere sunt legislative și țin de accesul dificil la finanțare prin bursă, dar și de un cadru mai restrictiv pentru inovare. Totodată, migrația talentelor către SUA a jucat un rol important, deși schimbările recente ar putea încuraja păstrarea acestora în Europa.
Diferențele dintre investitorii de retail din Europa și SUA sunt explicate în principal prin educație financiară, venituri disponibile și tradiția investițională. În lipsa unei siguranțe financiare de bază, interesul pentru piețele de capital rămâne limitat.
„Este nevoie de a avea o siguranță financiară, este nevoie de a nu trăi de la un salariu la altul pentru a te putea gândi și la investiții”, a punctat analistul.
Pentru anul viitor, perspectivele privind creșterea veniturilor disponibile sunt reduse, iar un reviriment al apetitului investițional al populației este mai degrabă o miză pe termen mai lung, în funcție de stabilitatea economică și de evoluția politicilor publice.
