Austria va depune un recurs pentru a anula votul dat de propriul ministru al mediului în favoarea Green Deal, a anunțat cancelarul conservator austriac, după ce statele membre UE au adoptat definitiv legislația cheie a acordului în materie de mediu, care impune refacerea ecosistemelor deteriorate. Votul a fost posibil datorită ministrului austriac al mediului, care și-a sfidat propriul guvern pentru a susține textul după luni de blocaj, relatează AFP și Boursorama.
"Austria va depune un recurs în anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)", a declarat cancelarul Karl Nehammer într-un comunicat, întrucât votul ministrului Leonore Gewessler nu a corespuns "voinței guvernului" și, prin urmare, este considerat "ilegal", scrie News.ro
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Nimeni nu este mai presus de lege", a insistat el.
Partidul său, ÖVP, intenționează, de asemenea, să depună o plângere împotriva ministrului de 46 de ani, care face parte din partidul ecologist, partener minoritar de guvernare în coaliția de la Viena, pentru "abuz de putere". "Este inacceptabil" ca ea "să nu respecte prevederile legale", a reacționat secretarul general Christian Stocker.
Până în prezent, Austria s-a abținut la votul asupra acestei legi, din cauza divergențelor din cadrul statului federal. Dar Leonore Gewessler a decis să meargă mai departe, "pentru a trimite un semnal".
"Conștiința mea îmi spune fără echivoc că, atunci când bunăstarea generațiilor viitoare este în joc, sunt necesare decizii curajoase", a explicat ea după votul miniștrilor mediului din Uniunea Europeană, care s-au reunit luni la Luxemburg. Potrivit ministrului austriac, "niciun guvern sau partid nu poate ignora interesele protecției mediului și ale conservării naturii".
Această răsturnare de situație a permis intrarea în vigoare a acestui text-cheie al Green Deal, susținut acum de 20 de state și validat deja de deputați.
Eurodeputatul belgian Alain Maron, a cărui țară deține președinția UE până la sfârșitul lunii iunie, a declarat că "miniștrii din jurul mesei sunt cei care vorbesc", referindu-se la controversa cu privire la "certurile interne" din Austria.
CEL MAI MARE SCANDAL DIN COALIȚIA DE GUVERNARE DE LA VIENA
Această dispută este cel mai mare scandal înregistrat vreodată în cadrul coaliției fără precedent formată în Austria din 2020 între dreapta și Verzi. Dar nu este o surpriză, având în vedere că bătălia pentru alegerile legislative, programate la sfârșitul lunii septembrie, a fost lansată în urma alegerilor europene.
Conservatorii se opun acestei legislații, pentru că nu este bine văzută de electoratul lor rural, care rămâne puternic și mobilizat. Verzii, care vor să profite la maximum de prima lor experiență guvernamentală, apără o legislație crucială în fața schimbărilor climatice.
Textul prevede introducerea de măsuri de refacere a ecosistemelor pe 20% din suprafața terestră și marină a UE până în 2030 și refacerea a cel puțin 30% din habitatele (zone umede, păduri etc.) în stare proastă.
Alte dispoziții vizează îmbunătățirea criteriilor de măsurare a sănătății pădurilor, eliminarea obstacolelor de pe cursurile de apă și stoparea declinului albinelor.
Impactul asupra zonelor rurale a stârnit dezbateri aprinse în Parlamentul European anul trecut și a alimentat furia agricultorilor la începutul anului 2024, în ciuda flexibilității extinse introduse în text.
Decizia, susținută luni, grație ministrului austriac, de 20 din cele 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor mediului la Luxemburg, deschide calea pentru intrarea în vigoare a acestui text, care este menit să stopeze pierderea biodiversității - și al cărui impact asupra agriculturii a fost subiectul unor dezbateri.
După discuții aprige, în special în ceea ce privește sectorul agricol, negociatorii Parlamentului European și ai statelor membre au convenit, la mijlocul lunii noiembrie 2023, asupra unei versiuni foarte diluate a acestei legislații de "restaurare a naturii", acord ratificat de deputați la sfârșitul lunii februarie.
Dar ultima undă verde formală din partea celor 27 de state membre, care este esențială, nu a fost obținută, din cauza lipsei majorității necesare - cel puțin 15 țări reprezentând 65% din populația UE. Trei țări (Suedia, Țările de Jos, Italia) au intenționat să voteze împotrivă, iar cinci (Belgia, Austria, Polonia, Finlanda, Ungaria) s-au abținut.
Luni, doar ministrul austriac și-a schimbat poziția, ceea ce a fost suficient pentru a înclina rezultatul votului.
