Ungaria, trimisă în judecată la CJUE: Obligă retailerii străini să vândă în pierdere, limitând adaosul comercial

Executivul UE a decis să dea Ungaria în judecată, pentru impunerea unor restricții privind marja de preț, care afectează în principal întreprinderile din afara Ungariei. 

“Ungaria a limitat marja dintre prețurile de achiziție și prețurile de vânzare ale produselor la un nivel atât de scăzut încât nu mai permite societăților să își acopere costurile, obligând comercianții cu amănuntul să își vândă produsele în pierdere”, potrivit Comisiei.

CITEȘTE ȘI Moldova discută cu japonezii modernizarea căii ferate. Unde e România

În 2025, Ungaria a introdus norme naționale prin care restricționează marjele de preț, în principal pentru comercianții cu amănuntul străini, la 10% pentru anumite produse alimentare și la 15% pentru anumite articole din farmacii.

Normele impun, de asemenea, comercianților cu amănuntul să mențină cantitățile produselor vizate la nivelurile de dinaintea introducerii marjelor de preț. 

Comerțul cu amănuntul suportă multe costuri dincolo de costurile de achiziționare a produselor, inclusiv cheltuieli legate de angajați, transport, depozitare și instalații, care se ridică la o marjă de preț medie de 30% pentru comerțul cu amănuntul de produse alimentare și 35% pentru comerțul cu amănuntul din farmacii, în timp ce marjele de profit sunt mult mai mici, în jur de 3-4%.

CITEȘTE ȘI Val de amenințări cu bombă în toată Bulgaria. Palatul de Justiție a fost evacuat

Potrivit Comisiei, efectul combinat al stabilirii marjelor maxime de preț și al obligării retailerilor să vândă aceleași cantități din produsele vizate creează pierderi pentru operatorii existenți pe piață și elimină orice stimulent pentru noii operatori care doresc să înceapă astfel de activități economice în Ungaria.

Autoritățile maghiare au introdus inițial măsurile cu titlu temporar, dar au prelungit decretele de mai multe ori, înainte de a transfera normele în legislația permanentă în luna mai a acestui an. 

“Ungaria susține în mod eronat că diferența dintre prețul de aprovizionare și prețul de vânzare este egală cu profitul societăților în cauză, fără a lua în considerare faptul că acestea au, de asemenea, costuri suplimentare substanțiale, cum ar fi cele cu personalul, bunurile imobile și impozitele”, precizează Comisia.

Executivul UE consideră că măsurile luate de autoritățile maghiare sunt de natură să impună cerințe discriminatorii și disproporționate, încălcând Directiva privind serviciile, și pot împiedica sau face mai puțin atractivă exercitarea de către cetățenii UE a libertății de stabilire garantate de articolul 49 din TFUE.