Budapesta a acuzat Comisia Europeană de partizanat politic după ce Executivul comunitar a anunțat că nu își va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de președinția ungară a Consiliului UE, informează Reuters.
Decizia Comisiei a venit după ce premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit săptămâna trecută cu candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, și a efectuat anterior câteva vizite-surpriză, la Kiev, Moscova și Beijing, într-o autointitulată „misiune de pace”, ceea ce a stârnit critici puternice în rândul statelor membre ale UE, scrie Hotnews.ro.
Ungaria va deține, de la 1 iulie, președinția rotativă semestrială a Consiliului UE timp de șase luni, până la 31 decembrie. Această Ungaria va deține președinția rotativă a UE timp de șase luni, până la 31 decembrie. Această funcție de coordonare a lucrărilor legislative nu o autorizează să se exprime în numele blocului comunitar pe scena internațională.
„UE este o organizație internațională constituită de statele sale membre. Comisia Europeană este o instituție a UE”, a afirmat ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.
„Comisia UE nu poate selecta instituțiile și statele membre cu care dorește să coopereze. Toate deciziile Comisiei se bazează acum pe considerente politice?”, a adăugat Boka.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene declarase anterior că instituția nu va trimite comisari specializați la reuniunile informale organizate de președinția maghiară a UE.
„În lumina evoluțiilor recente care marchează începutul președinției ungare, președinta (Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, n.r.) a decis că (Comisia Europeană) va fi reprezentată la nivel de înalți funcționari publici doar în timpul reuniunilor informale ale Consiliului”, a scris Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al șefei Comisiei Europene, tot într-un mesaj postat pe rețeaua X.
„Vizita Colegiului la Președinție nu va avea loc”, a adăugat el.
Decizia, despre care Mamer a menționat într-un mesaj separat adresat jurnaliștilor că nu este limitată în timp, minimalizează efectiv participarea Comisiei Europene, deoarece comisarii specializați pentru domeniul de politică în discuție participă în mod normal la reuniunile ministeriale ale UE.
Kinga Gal, eurodeputată și vicepreședintă a partidului Fidesz al lui Orban, a declarat că mișcarea face parte din campania electorală a lui Von der Leyen.
„Ne-am obișnuit ca ea să folosească instituțiile UE, în special împotriva Ungariei, pentru șantaj și presiune politică”, a afirmat Kinga Gal. „Acest lucru este inacceptabil și contravine esenței cooperării europene”, a punctat ea, pe X.
Ursula von der Leyen încearcă să obțină sprijinul unei majorități a eurodeputaților în cadrul unui vot care va avea loc joi, pentru a obține un al doilea mandat în funcția de președinte a Comisiei Europene.
Săptămâna trecută, guvernul suedez a anunțat că Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia nu vor trimite miniștri la reuniunile guvernamentale legate de președinția ungară a UE din această lună, în semn de protest față de discuțiile lui Orban cu președintele rus Vladimir Putin.
Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că aceste țări vor fi reprezentate doar de funcționari publici și că alte țări membre ale UE discută acțiuni similare.
UE intenționează să boicoteze o reuniune în Ungaria, după ce Orban a mers la Putin
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, intenționează să împiedice miniștrii de externe ai blocului comunitar să se ducă în Ungaria luna viitoare, convocând o altă reuniune în același timp la Bruxelles, potrivit mai multor diplomați aflați la post în capitala UE.
Viktor Orban a suscitat mânie și neînțelegere în cadrul UE prin vizita făcută lui Vladimir Putin la începutul lunii iulie, cu o „inițiativă de pace” pentru care nu avea mandat din partea Bruxellesului, care încearcă acum să-l penalizeze, notează AFP și Agerpres.
Orban este acuzat că ar fi abuzat de președinția semestrială a Consiliului UE pentru a discuta despre posibile căi de „armistițiu” în Ucraina, în dezacord cu poziția UE de susținere totală a Kievului și de izolare a Rusiei.
Potrivit diplomaților intervievați de AFP, boicotarea reuniunii de la Budapesta ar fi un mod de a sancționa Ungaria.
Dacă Josep Borrell ar convoca o reuniune la aceeași dată, „decizia nu ar mai aparține miniștrilor. Astfel nu ar mai fi vorba de a lua decizia politică de a nu se duce în Ungaria, ci mai degrabă de faptul că ei ar trebui să meargă la Bruxelles”, a explicat unul dintre diplomați.
De altfel, un grup de 63 de eurodeputați au insistat luni printr-o scrisoare asupra retragerii dreptului de vot pentru Ungaria în cadrul Consiliului UE din cauza preocupărilor generate la nivelul blocului comunitar de vizitele întreprinse de premierul Viktor Orban în Rusia și China în primele zile după ce țara sa preluase președinția prin rotație a UE pentru șase luni.
Scrisoarea, adresată președinților Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European, a fost semnată de 63 de deputați europeni de diferite orientări politice, de la Partidul Popular European, conservator, la Verzi/Alianța Liberă Europeană, progresistă.
„Președinția ungară a Consiliului abia a început, iar prim-ministrul Orban a provocat deja daune semnificative abuzând de rolul președinției. Orban a efectuat mai multe vizite diplomatice în cadrul cărora a indus intenționat în eroare cu privire la mandatul său”, se arată în scrisoare.
Președinția ungară a Consiliului UE a început la 1 iulie, iar de atunci Viktor Orban a călătorit în Rusia și China, unde s-a întâlnit cu președinții țărilor respective, Vladimir Putin și Xi Jinping. De asemenea, a avut o întâlnire în Statele Unite cu candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump.
Instituțiile UE au insistat că, în aceste deplasări, Orban și-a reprezentat doar propria țară și nu Uniunea Europeană în ansamblu.
În „misiunea sa de pace”, prim-ministrul Orban a lăsat în mod deliberat impresia că acționează în numele Uniunii Europene, când, de fapt, nu are autoritatea de a reprezenta UE sau orice alt stat membru în afară de el însuși, afirmă semnatarii scrisorii.
Astfel, ei cer ca Uniunea Europeană să meargă mai departe cu dosarul deschis împotriva Budapestei în urmă cu câțiva ani pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE și care poate duce la retragerea dreptului de vot al Ungariei în Consiliu, proces complex pentru că necesită unanimitatea celorlalte 26 de state membre.
„Orban subminează în mod activ pozițiile europene comune atunci când militează, bunăoară, pentru o încetare a focului cu orice preț și nu pentru o încetare a focului în condițiile Ucrainei. El nu numai că își depășește competențele, dar urmărește în mod activ o agendă politică contrară pozițiilor europene”, mai avertizează aceștia.
