Parlamentul Turciei a adoptat o lege privind dezinformarea, în perspectiva alegerilor generale din iunie 2023, lege care prevede până la trei ani de închisoare pentru răspândirea de „informații false sau înșelătoare”, transmite AFP.
Articolul 29, în special, prevede pedepse cu închisoarea de la unu la trei ani pentru „răspândirea de informații false sau înșelătoare, contrare securității interne și externe a țării și de natură să dăuneze sănătății publice, să tulbure ordinea publică, să răspândească frica sau panică în rândul populației”, arată Agerpres.
Proiectul de lege fusese depus în parlament în luna mai de către deputații AKP al președintelui Recep Tayyip Erdogan, care urmărește să câștige un nou mandat în iunie 2023. Opoziția a încercat fără succes să obstrucționeze acest text, care a fost adoptat cu 334 de voturi din totalul de 581.
În decembrie 2021, șeful statului era de părere că rețelele de socializare, percepute inițial ca un simbol al libertății, „au devenit una din principalele amenințări la adresa democrației”.
Legea prevede, de asemenea, că președinția va fi responsabilă pentru pregătirea unui „Buletin de dezinformare în fiecare luni (…) pentru a informa publicul despre dezinformare și știri false”.
Proiectul de lege a stârnit numeroase îngrijorări în cercurile jurnalistice și în rândul organizațiilor pentru drepturile omului, ai căror membri s-au mobilizat la începutul lunii, protestând, mascate în negru, în fața parlamentului.
Un număr de 12 asociații și sindicate ale jurnaliștilor, inclusiv Reporteri Fără Frontiere (RSF), au denunțat proiectul de lege, criticând o încercare de cenzură din partea guvernului.
„Turcia intră într-o perioadă dificilă: toată lumea va fi afectată de această lege”, „opoziția, ONG-urile, asociațiile de avocați, jurnaliștii și cetățenii de rând”, a scris joi seară pe Twitter avocatul și unul din directorii unei asociații pentru apărarea presei (MLSA), Veysel Ok, el însuși dat în judecată de mai multe ori în trecut.
Conform clasamentului RSF, în 2022 Turcia ocupă locul 149 din 180 în privința libertății de informare.
Înaintea adoptării legii, Consiliul Europei a denunțat „obstrucționarea” libertății de exprimare garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La începutul lunii octombrie, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu „potențialele consecințe”, în special riscul „intensificării auto-cenzurii” în perspectiva viitoarelor alegeri.
