Criză energetică în Transnistria. Regimul de la Tiraspol refuză ajutorul UE, continuând restricțiile în școli și instituții
Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică tot mai gravă, în contextul în care Rusia nu mai poate susține financiar livrările de gaze, iar regimul de la Tiraspol refuză sprijinul oferit de Chișinău și Uniunea Europeană, relatează cotidianul.md. În pofida unui ajutor de 60 de milioane de euro propus de UE, administrația separatistă a menținut un regim de economisire sever, reducând orele în școli și sistând apa caldă în mai multe localități. Autoritățile de la Chișinău spun că au scenarii pregătite pentru a sprijini populația în caz de agravare a crizei.
Guvernul de la Chișinău a pregătit măsuri de sprijin în eventualitatea unei crize energetice, a spus vicepremierul pentru reintegrare, Roman Roșca.
„În ceea ce ține de domeniile unde noi putem interveni, și aici vorbesc despre școlile cu predare în limba română, noi am dotat aceste instituții cu generatoare, cu climatizatoare. Instituțiile din regiunea cu risc sporit de securitate, adică orașul Bender, inspectoratul de poliție, instituțiile penitenciare, la fel sunt dotate pentru a activa în regim normal. Noi avem diferite scenarii de aplicare în eventualitatea unor procese care vor avea loc în următoarele zile. În cazul în care va fi o necesitate, ele vor fi activate. Dar noi totuși sperăm că situația nu va fi atât de complicată ca în ianuarie 2025”, a spus Roman Roșca.
CA atenționează Adunarea Populară a Găgăuziei, fondatorul furnizorului public regional, asupra derapajelor înregistrate de GRT în campania pentru parlamentare
Ca urmare a aprobării de către Consiliul Audiovizualului (CA), în ședința din 10 octombrie curent, a rezultatelor Raportului final de monitorizare privind modul de reflectare în mass-media TV a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, autoritatea de reglementare a audiovizualului semnalează un comportament contrar statutului și misiunii furnizorului public regional „TV-Găgăuzia”, relatează radiochisinau.md.
În legătură cu acest fapt, CA a decis să informeze Adunarea Populară a Găgăuziei, organul fondator al companiei „Gagauziya Radio Televizionu” (art. 32 alin. (4) din Codul serviciilor media audiovizuale – CSMA – ), cu privire la concluziile atestate în privința modului în care postul de televiziune a reflectat scrutinul recent.
Nu integritatea e problema, ci comunicarea”
Anunțul făcut de PAS privind intenția de a-l nominaliza pe Alexandru Munteanu la funcția de premier al R. Moldova a stârnit un val de reacții în spațiul public. Pentru că acesta nu a mai fost văzut anterior alături de echipa PAS, iar partidul l-a anunțat spontan pe Munteanu, societatea civilă și presa a încercat să afle informații despre trecutul său, relatează jurnaltv.md.
Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, a explicat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV că această eroare de comunicare a PAS a stârnit un val de suspiciuni privind integritatea potențialului premier. Totuși, nu integritatea acestuia pare a fi problema, ci mai degrabă modul în care a PAS a ales să comunice candidatura viitorului șef al executivului.
De ce Grosu nu își asumă conducerea Guvernului? Băluțel: „Țintește funcția de speaker
Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care a obținut din nou majoritate parlamentară în urma alegerile din septembrie, nu și-a asumat preluarea conducerii Guvernului pentru că vizează un nou mandat de președinte al Parlamentului, relatează newsmaker.md. Declarația a fost făcută de Adrian Băluțel, șef al Cabinetului prezidențial, care a fost ales deputat pe lista PAS, în cadrul ediției din 15 octombrie a emisiunii „Rezoomat”.
Băluțel a fost întrebat de ce Igor Grosu, în calitate de lider al partidului care a câștigat alegerile, nu și-a asumat preluarea funcției de prim-ministru.
„Republica Moldova este un stat parlamentar. (…) Și domnul Grosu țintește funcția de speaker. Mai mult ca atât, în Parlament, în fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate nu suntem doar membri de partid. (…) Și atunci avem nevoie și de un exercițiu consultativ, un exercițiu democratic în interiorul, iar domnul Grosu este cel mai indicat să susțină acest efort. Mai mult ca atât, reieșind din faptul că suntem o republică parlamentară, și procesul de integrare europeană, și procesul de promovare a reformelor se va întâmpla inclusiv în Parlament și avem nevoie de o voce puternică și de un liderism demonstrat în cadrul Parlamentului la fel”, a răspuns Adrian Băluțel.
La primul summmit UE oficial după alegerile moldovene ar putea veni un semnal pozitiv pentru parcursul Moldovei
Liderii Uniunii Europene se vor întruni la 23-24 octombrie la summitul lor oficial de toamnă, primul după ce PAS, partidul pro-european fondat de Maia Sandu, a câștigat alegerile parlamentare de la 28 septembrie, provocând ușurare și bucurie în lumea democratică, relatează Europalibera.md.
Potrivit unei ciorne de declarație finală a summitului, văzută de Europa Liberă, liderii UE vor promite Moldovei că odată ce se vor începe negocierile de aderare, deocamdată blocate de opoziția Ungariei față de candidatura ucraineană, ele ar putea avansa accelerat.
Dacă până acum se spunea că Moldova (ca și Ucraina) este pregătită să înceapă negocierea primului cluster (grup) de capitole ale negocierilor, anume „Fundamentele aderării la UE”, de acum i se spune că va putea începe trei, adăugându-se la listă „Piața internă” și „Relații externe”. În total sunt șase clustere de capitole.
Eurodeputat: „R. Moldova are cel mai mare potențial să adere rapid la UE”
Republica Moldova este percepută astăzi la nivelul Uniunii Europene ca țara cu cel mai mare potențial de a adera rapid la blocul comunitar, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu în emisiunea „Noi și Europa” de la Radio Moldova. Potrivit oficialului european, progresul Chișinăului în ultimele luni a fost semnificativ, relatează moldova1.md.
„Avem un screening legislativ complet realizat la finalul lui septembrie, avem un screening bilateral care pregătește Republica Moldova pentru începerea negocierilor pe cluster finalizat în octombrie. În sensul acesta, este un sprijin larg la nivelul Uniunii Europene, din partea tuturor partidelor politice europene pentru a sprijini acest efort de aderare. Într-adevăr, vor fi negocieri ample, de îndată ce ele vor începe pe capitole - anumite subiecte care vor necesita o abordare mai complexă. Însă suntem încrezători că la Chișinău există și implicarea, și devotamentul, și ambiția necesară pentru a finaliza destul de rapid acest proces”, a declarat Victor Negrescu.
Tauber reclamă persecuție după ce procurorii au solicitat o pedeapsă mai aspră pentru ea
Marina Tauber a reacționat la decizia Procuraturii Anticorupție de a contesta decizia primei instanțe care prevede șapte ani și jumătate de închisoare. Fosta deputată acuză guvernarea PAS că nu dorește altceva decât să o persecute pe ea și pe liderul său, Ilan Șor, ambii fugiți la Moscova, relatează tvrmoldova.md. Procuratura Anticorupție și-a explicat demersul prin faptul că nu reflectă gravitatea faptelor, nu asigură corectarea eficientă a inculpatei și nu descurajează comiterea unor infracțiuni similare.
„Aceasta nu este justiție, ci o decizie pur politică, luată la indicația grupării aflate la guvernare, cu scopul de a reprima opoziția. (...) Dacă ar înceta să-l persecute pe Ilan Șor, pe mine, pe colegii și susținătorii noștri, pur și simplu, nu ar mai avea cu ce să se ocupe. (...) Procurorii controlați de putere doresc o pedeapsă și mai aspră, și nu m-aș mira dacă mâine ar cere pentru mine 100 sau chiar 1.000 de ani”, a scris Marina Tauber pe canalul său de Telegram.
Procuratura Anticorupție a contestat la Curtea de Apel Centru sentința Judecătoriei Chișinău în dosarul Marinei Tauber și al Partidului „ȘOR”. Procurorii consideră nejustificată încetarea procesului penal pentru amestec în justiție în timpul procesului lui Ilan Șor. Ei apreciază că pedeapsa aplicată pentru celelalte patru capete de acuzare este prea blândă.
Aproape 1 miliard de atacuri în ziua alegerilor asupra site-urilor CEC, spune Caraman
În ziua scrutinului parlamentar, infrastructura Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost supusă uneia dintre cele mai ample campanii cibernetice înregistrate până în prezent în Republica Moldova - aproape 1 miliard de atacuri pe parcursul zilei de 28 septembrie, a afirmat președinta instituției, Angelica Caraman, la prezentarea raportului privind alegerile parlamentare în cadrul ședinței Curții Constituționale, relatează tvrmoldova.md.
„Atacurile au avut ca obiectiv blocarea accesului publicului la informațiile oficiale și crearea de perturbări în infrastructura critică electorală. Pe parcursul zilei au fost înregistrate aproape 1 miliard de atacuri, echivalentul a circa 925 GB de trafic ostil. Cel mai intens val a însemnat aproximativ 90 de milioane de evenimente într-un interval foarte scurt, adică peste 100.000 cereri pe secundă direcționate în special către domeniile cec.md (a.cec.md) și pv.cec.md”, a spus Angelica Caraman.
Alexandru Munteanu, cu șir de dezmințiri privind legăturile cu zone offshore, firme din Cipru și Fincombank
Candidatul propus de PAS pentru funcția de premier, Alexandru Munteanu, respinge acuzațiile dintr-o investigație RISE Moldova privind legăturile sale cu companii în regimuri fiscale speciale și tranzacții financiare controversate. Acesta precizează că nu deține în prezent companii în Insulele Virgine Britanice, că a întrerupt colaborarea cu o firmă cipriotă implicată ulterior în sancțiuni occidentale și că nu a avut nicio implicare în activitatea fabricii Natur Bravo sau în tranzacția Fincombank din 2007.
În prima dezmințire, Munteanu precizează că în prezent nicio companie de-a sa nu este înregistrată în regimul fiscal special din Insulele Virgine Britanice (BVI). El explică că, anterior, a administrat companii înregistrate în state cu regimuri fiscale speciale pentru optimizarea legală și financiară a operațiunilor, menționând Cipru și BVI ca exemple de jurisdicții utilizate de investitori internaționali.
Reuniune NATO la Bruxelles | Mark Rutte: „Vă pot asigura că există o cooperare strânsă între UE și Republica Moldova, între NATO și Republica Moldova”
Secretarul general al NATO s-a referit la Republica Moldova în conferința de presă care a urmat după reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor apărării din NATO. Mark Rutte a răspuns la o întrebare a jurnaliștilor care viza cooperarea dintre alianța nord-atlantică și Republica Moldova, relatează radiochisinau.md.
„Desigur, acest lucru nu a fost dezbătut în profunzime astăzi, dar vă pot asigura, în general, că există o cooperare strânsă între UE și Moldova, între NATO și Moldova. Maia Sandu și cu mine ne cunoaștem de mulți ani. Sunt un admirator al leadershipului ei”, a spus Mark Rutte.
Acesta a precizat că NATO, în ansamblu, dar și aliații, la modul individual, sunt pregătiți să ajute Republica Moldova, fără a oferi, însă, detalii despre natura sprijinului.
Președinta Parlamentului European Roberta Metsola se va afla într-o vizită oficială la Chișinău în luna noiembrie
Președinta Parlamentului European Roberta Metsola se va afla într-o vizită oficială la Chișinău în luna noiembrie. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele Parlamentului european pentru relațiile cu Republica Moldova, Victor Negrescu, relatează zdg.md.
Potrivit eurodeputatului român, Roberta Metsola va fi prezentă la Chișinău alături de o delegație a Parlamentului European, după ce noul Parlament va fi învestit în R. Moldova.
Primăria Chișinău nu știe la care buget să lucreze: la cel pentru 2025 sau la cel pentru 2026?
Municipiul Chișinău a intrat în ultimele trei luni ale anului fără un buget aprobat pentru 2025. Proiectul documentului a fost din nou exclus, astăzi, de pe ordinea de zi a Consiliului Municipal, după mai multe încercări eșuate și dispute între consilieri. Fracțiunile PAS și PSRM spun că anul este deja pierdut și că autoritățile locale ar trebui să se concentreze pe elaborarea bugetului pentru 2026, relatează tvrmoldova.md. În timp ce opoziția acuză primăria de lipsă de transparență, edilul Ion Ceban afirmă că toate proiectele planificate pentru acest an au fost deja realizate din bugetul provizoriu.
Consilierii PAS și PSRM consideră că nu mai are rost ca bugetul pentru acest an să fie votat și cer ca administrația locală să înceapă lucrul la cel pentru 2026. Ei mai spun că noul document trebuie să includă nu doar prioritățile primăriei, ci și proiectele sociale propuse de consilieri.
Cetățeni ruși reținuți în Georgia pentru spălare de bani prin criptomonede
Cinci cetățeni ruși au fost reținuți în Georgia, fiind acuzați de spălare de bani printr-o companie cripto ilegală, relatează ipn.md. Potrivit autorităților de la Tbilisi, timp de câteva luni, firma a executat numeroase tranzacții prin active virtuale, echivalentul a sute de milioane de lari georgieni, transmite IPN.
Ministerul georgian al Finanțelor a comunicat că angajații companiei respective au introdus în țară sume mari de bani în valută străină și achiziționau active virtuale, astfel legalizând resursele financiare.
Tot mai multe persoane cu acces blocat pe teritoriul R. Moldova: Peste 8.5 mii de refuzuri, în 2025
Numărul persoanelor interzise în R. Moldova a crescut considerabil pe parcursul anului 2025, relatează radiomoldova.md. În primele nouă luni ale anului curent, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a refuzat accesul pe teritoriul statului în 8.578 de cazuri, cu aproximativ 45% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre persoanele întoarse de la frontieră se numără și cetățeni ai Republicii Moldova.
Datele prezentate Companiei „Teleradio-Moldova” de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) arată că, în perioada ianuarie – septembrie 2025, numărul de persoane cărora le-a fost interzis accesul în R. Moldova a fost cu 2.646 mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut - 8.578 versus 5.932.
Printre cei opriți la frontieră se numără și cetățeni ai Republicii Moldova – 1.441 în 2025 față de 1.176 în anul trecut.
