Bulgaria preferă să compenseze absența gazului rusesc în urma stopării livrărilor de către Gazprom prin importuri din Grecia și nu din România, în pofida faptului că Transgaz a scos la licitație întreaga capacitate prin punctul de interconectare de la Giurgiu-Ruse, cât și o parte prin cel de la Negru Vodă, relevă date analizate de Profit.ro.
Marți și miercuri s-au efectuat licitații de rezervare capacitate pentru ziua următoare pe toate punctele de interconectare ale Bulgariei cu statele vecine.
Transgaz a scos la licitație în ambele zile o capacitate zilnică de 45,3 GWh/zi prin punctul de la Giurgiu-Ruse și una de 26,8 GWh/zi prin Negru Vodă. Companiile bulgare, dar nici traderii, nu au arătat niciun interes, capacitatea rezervată fiind nulă.
Paradoxal, prin punctul de la Negru Vodă, s-a rezervat miercuri o capacitate în sens invers, din Bulgaria în România, pentru ziua de joi. Aceasta este însă una modică, de 0,5 GWh/zi, 0,33% din capacitatea totală de 148,1 GWh/zi scoasă la licitație.
Bulgarii au preferat în schimb să rezerve capacitate pentru ziua următoare prin punctul de interconectare de la Kulata, de pe granița cu Grecia.
Marți au fost efectuate rezervări de capacitate pentru ziua de miercuri de aproximativ 20 GWh/zi, pentru ca miercuri aceasta să se majoreze la aproape 55 GWh/zi, 45 GWh/zi capacitate agregată și 10 GWh/zi neagregată.
Interesant este că prin Kulata, Grecia importa gazul rusesc din TurkStream, via Bulgaria. În ultimele 5 zile care au precedat anunțul stopării livrărilor Gazprom către Bulgaria, prin acest punct intrau în Grecia aproximativ 20-25 GWh, adică o valoare apropiată rezervării efectuate marți, 26 aprilie.
Potrivit asociației operatorilor de transport gaze europeni, ENTSOG, pe 27 aprilie, ziua în care a intrat în vigoare decizia Gazprom de “tăiere a țevii” pentru Bulgaria, prin Kulata n-a mai avut loc niciun flux fizic, nici în direcția Bulgaria-Grecia, nici în direcția contrară.
Ceea ce sugerează că rezervarea de 20 GWh de marți, pentru ziua de miercuri, a fost făcută doar pentru a justifica utilizarea gazului rusesc care avea ca destinație Grecia de către statul bulgar. Cu alte cuvinte, Bulgaria a cumpărat gaze de la companii din Grecia, însă pentru a nu fi acuzate că revând gazul Gazprom, acestea au insistat să se efectueze rezervare de capacitate (și pentru ca DESFA, operatorul de transport grec să-și încaseze tarifele) și au realizat swap-uri cu gaze provenite din surse alternative celor rusești.
Potrivit ministrului Energiei, Alexander Nikolov, Bulgaria deține gaze naturale pentru acoperirea consumului pentru cel puțin o lună, iar Bulgarian Energy Holding (BEH) a luat măsuri pentru a asigura surse de aprovizionare alternative.
Bulgarian Energy Holding (BEH) este unic acționar atât la operatorul de transport, sistem și depozitare, Bulgartransgaz, cât și la principalul furnzior de gaze din Bulgaria, Bulgargaz.
Retragerile din singurul depozit deținut de Bulgaria la Chiren, care în prezent are un grad de umplere de doar 18% din capacitatea totală, au fost suspendate ca parte a măsurilor luate de compania deținută de stat pentru a asigura furnizarea de gaz fără întreruperi.
La începutul lunii aprilie, Gazprom a trimis o scrisoare către Bulgargaz în care avertiza că livrările de gaze vor fi întrerupte dacă Bulgaria nu plătește pentru gazul natural rusesc importat în ruble, în loc de dolari, așa cum s-a convenit în actualul contract, a explicat ministrul.
Bulgaria a plătit deja livrările Gazprom pentru întreaga lună aprilie, ceea ce înseamnă că furnizorul rus a încălcat prevederile contractuale, a precizat Nikolov.
Livrările de tranzit de gaze rusești către Serbia și Ungaria continuă neîntrerupt, iar Bulgaria își va îndeplini obligațiile contractuale existente cu privire la acestea, a adăugat ministrul bulgar, citat de Seenews.
La rândul său, ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, a confirmat că livrările Gazprom (via Bulgaria) nu au fost afectate de decizia gigantului rus de a stopa alimentarea cu gaze a Bulgariei.
În cazul în care livrările de gaze către Serbia prin Bulgaria sunt oprite, Serbia are în vigoare trei planuri de urgență, primul dintre acestea fiind să exploateze gazele înmagazinate în depozitul de la Banatski Dvor.
Rezervele deținute de companiile sârbești în Banatski Dvor pot acoperi consumul Serbiei timp de 21 de zile, în timp ce gazele înmagazinate în nume propriu de Gazprom în același depozit pot susține încă 22 de zile consumul intern, a explicat ministrul sârb.
O altă opțiune este înlocuirea gazului cu o sursă alternativă de energie, cum ar fi păcura, iar a treia vizează închirierea unui depozit de gaze într-o altă țară, precum Ungaria, și luarea în considerare a achizițiilor de gaze naturale în comun cu Uniunea Europeană.
Serbia importă în prezent 6 milioane de metri cubi de gaz prin Bulgaria și consumă aproximativ 4,6 milioane de metri cubi pe zi. Pe timpul iernii, consumul Serbiei crește la 10-11 milioane de metri cubi de gaz zilnic.
Serbia are un contract pe termen lung cu Rusia în baza căruia plătește 270 de dolari (254,4 euro) pe mia de metri cubi de gaz, contract care va expira însă pe 31 mai.
Ministrul sârb a precizat că, spre deosebire de Bulgaria, care a anunțat că nu va mai reînnoi contractul cu Gazprom care expiră tot în acest an, Serbia va încerca fie să negocieze un nou contract cu gigantul rus, fie să-l prelungească pe cel existent până la sfârșitul anului 2022.
