Oficial este vorba despre blocarea temporară a aderării Bulgariei și României la Schengen din cauza circulației refugiaților și migranților. Astăzi, în Austria, se argumentează că în 2022 au fost depuse 100.000 de cereri de azil în țară. Cu toate acestea, cifrele au scăzut de atunci cu aproximativ 30%, transmite publicația bulgărească Kapital, citată de Rador Radio România.
Guvernul susține că 3/4 dintre solicitanții de azil nu sunt înregistrați și că există o problemă cu rutele migranților prin Balcanii de Vest. 40% dintre migranți au venit prin aeroportul din Belgrad, alți 40% – pe rute terestre prin România, Bulgaria, Serbia și Ungaria, restul de 20% – pe alte rute.
Adică problema nu sunt bulgarii și românii, ci faptul că acceptarea acestor două țări duce la o deschidere directă către spații din afara UE, iar aceasta are deja o dimensiune în politica de securitate – migrație ilegală, trafic de persoane, criminalitate, droguri, terorism, corupție.
Aceasta este argumentația guvernului austriac.
Atâta timp cât UE nu poate să-și apere în mod eficient frontiera externă, cancelarul austriac consideră că este de datoria sa să aibă grijă de binele comun și de securitatea austriecilor. De altfel, argumente similare se aud și în discuțiile din Slovacia, Polonia, Germania, de la Orban în Ungaria – să existe reguli mai stricte pentru azil politic și control la frontieră.
Dar explicațiile cancelarului Karl Nehammer și ale ministrului de interne Karner sunt unilaterale, pentru că nu au în vedere un lucru: Ungaria și Serbia pur și simplu au lăsat refugiații să treacă, iar recent au existat nereguli și corupție în eliberarea vizelor la granița Poloniei cu Belarus. În acest caz, UE pare neputincioasă, iar Frontex (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – nota. ed.) – slabă.
Austria insistă asupra implementării a cinci puncte:
1. Să înceapă un proiect-pilot pentru o procedură de acordare de azil într-o țară din UE care să se desfășoare la frontiera externă a Uniunii;
2. Să se adopte reguli de întoarcere a migranților și să se renunțe la procedurile individuale de la caz la caz;
3. Efectuarea procedurilor de azil în așa-numitele țări terțe sigure;
4. Anularea mai ușoară a statutului de refugiat pentru comiterea chiar și de infracțiuni minore;
5. Țările UE ar trebui să ofere mai mult sprijin Frontex de-a lungul frontierei externe a UE și pe teritoriul unor terțe țări.
Poziția Austriei cu privire la extinderea Schengen nu se va schimba până când aceste măsuri nu vor fi luate și numărul cererilor de azil nu va scădea – acest lucru a fost reiterat foarte recent.
În ceea ce privește motivele politice interne ale acestei poziții, Austria va alege, în septembrie 2024, un nou parlament. În sondajele actuale, Partidul Libertății conduce, în timp ce actualul Partid Popular Austriac, aflat la guvernare în prezent, rămâne pe locul trei, în urma social-democraților.
Pentru a se lua o poziție adecvată pe tema migrației, este necesar un anumit grad de educație, cunoaștere, informare despre UE și procesele de luare a deciziilor politice.
Tocmai nivelul de educație și de competență al oamenilor este cel care tentează guvernele să cocheteze cu alegătorii, să „cumpere” voturi. Există ceva asemănător și în Germania, în legătură cu Partidul Alternativa pentru Germania – se vorbește mai ales despre bani și subvenții, în loc să se educe oamenii.
În momentul de față, orice predicție despre rezultatul alegerilor ar fi frivolă. Depinde mult și de modul în care va evoua situația cu războiul din Ucraina, care va fi situația socială în UE. Guvernul austriac dorește, evident, să rămână la „nu” pentru Bulgaria pentru o perioadă.
Având în vedere modul de gândire al actualului guvern austriac și atitudinea acestuia față de interesele naționale, „măsurile de întâmpinare” împotriva Vienei, despre care a avertizat Bucureștiul, ar fi complet contraproductive, deoarece pe plan intern în Austria ar avea efect opus.
