Este o ''scurtătură'' apărată de guvern deoarece metoda garantează finanțările, dar denunțată de ONG-uri pentru că permite depășiri de costuri și înlesnește corupția.
Serbia și China au semnat un acord bilateral de cooperare economică și tehnică în 2009, care, cu o anexă adăugată în 2013 - la un an după venirea la putere a președintelui sârb Aleksandar Vucic - permite companiilor chineze să fie scutite de participarea la licitațiile publice.
Conform datelor publicate de Forbes Serbia, din 25 de proiecte majore de construcție sau reconstrucție de autostrăzi, drumuri expres sau căi ferate, giganții chinezi din domeniul construcțiilor sau filialele acestora înregistrate în Serbia sunt responsabile de 17, scrie Agerpres.
Companiile chineze își aleg subcontractanții sârbi și pot include clauze de confidențialitate în contracte.
Potrivit ziarului digital ''Nova'', printr-o ''regulă nescrisă'', contractele ajung de obicei în mâinile unor companii apropiate de formațiunea guvernamentală SNS (Partidul Progresist Sârb, populist - n.r.), în timp ce săptămânalul ''Nova Ekonomija'' subliniază că adesea costurile cresc vertiginos.
Avertismentul Bruxelles-ului
Cel mai recent raport al Comisiei Europene (CE) privind candidatura Serbiei la UE, publicat în noiembrie, evidențiază că transparența proiectelor atribuite prin acorduri internaționale este limitată și crește riscul de corupție.
''Serbia continuă să ocolească legislația națională în acest domeniu prin acorduri interguvernamentale și legi speciale'', se arată în document.
În 2024, achizițiile publice au reprezentat 10,87% din PIB-ul Serbiei, iar valoarea contractelor exceptate de la reglementări a ajuns la 5,7 miliarde de euro, acordurile interguvernamentale fiind a doua cea mai mare justificare legală (1,2 miliarde de euro), potrivit executivului european.
''Guvernul Serbiei nu a depus niciodată eforturi pentru a convinge cetățenii că acțiunile sale sunt în interesul public'', a declarat pentru EFE Nemanja Nenadic de la Transparency Serbia, un ONG anticorupție.
Nenadic explică faptul că guvernul sârb justifică de obicei recurgerea la acordurile internaționale prin aceea că astfel de acorduri garantează finanțarea și că, fără ele, nu ar exista resurse pentru proiecte mari.
''Totuși, astăzi, acest argument își pierde din credibilitate, deoarece avem exemple de finanțare prin împrumuturi de la alți creditori, precum și de la bănci locale'', susține expertul.
Prăbușire soldată cu 16 morți
Unul dintre cele mai tragice exemple asociate cu această presupusă corupție este prăbușirea copertinei de beton de la gara Novi Sad din nordul Serbiei, la 1 noiembrie 2024, care s-a soldat cu 16 morți și a declanșat cele mai mari proteste din țară din ultimele decenii.
Construcția gării a fost realizată de companiile de stat chineze CRIC și CCCC, care, potrivit procuraturii sârbe, au subcontractat altor companii și au realizat un profit de cel puțin 18 milioane de dolari.
''Power China'' este cea mai mare companie chineză din Serbia, iar filiala sa din Belgrad, fondată în 2017, a înregistrat venituri totale de aproximativ 220 de milioane de euro în 2024, potrivit ''Forbes Serbia''.
Această companie a obținut proiecte majore în Serbia, inclusiv Expo 2027, Stadionul Național de Fotbal și prima linie a metroului din Belgrad, cu o valoare totală estimată care depășește 2,7 miliarde de euro.
În august, fostul ministru al construcțiilor, Tomislav Momirovic, a fost arestat pentru presupusă corupție în modernizarea liniei de cale ferată Belgrad-Budapesta, un proiect aparținând tot companiei ''Power China'' în cadrul căruia se suspectează că Serbia a suferit pierderi de peste 115 milioane de dolari.
La nivel global, ''Power China'' are peste 180.000 de angajați și operează în peste 100 de țări.
Opoziția parlamentară și mișcarea civilă ''Get Going for Change'' au solicitat Biroului Internațional de Expoziții (BIE) anularea Expo 2027, invocând lipsa de transparență, practici potențial corupte și riscuri de securitate, într-o petiție care a strâns peste 119.000 de semnături.
Un studiu dezvăluie că suprafața proiectului s-a extins de la 119 la 813 hectare fără justificare, în timp ce statul achiziționează terenuri la prețuri de până la 100 de ori mai mari decât valoarea reală de vânzare.
Politologul Vuk Vuksanovic, de la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad, a declarat pentru EFE că actele de corupție se produc doar dacă guvernul local permite acest lucru: ''Dacă țara gazdă (Serbia) nu respectă statul de drept, nici chinezii nu o vor face''.
Conform datelor de la Banca Națională a Serbiei (NBS), datoria Serbiei față de China a crescut de 12 ori în ultimul deceniu, de la circa 305 milioane de euro la aproximativ 3,7 miliarde de euro, și reprezintă acum 8,5% din datoria externă a țării.
''Între timp, o bună parte din mandatul său, SNS a prezentat împrumuturile chinezești ca fiind în marea lor majoritate investiții'', a declarat pentru EFE Dragoslav Raseta de la ONG-ul ''Novi treci put''.
