Revenirea la nivelul economic de dinainte de pachetele de salvare financiară a Greciei ar fi posibilă abia în 2028 în ceea ce privește datele bugetare fundamentale, cum ar fi datoria publică, dar și PIB-ul, conform Planului pe Termen Mediu 2025-2028 prezentat de ministrul grec al Economiei, Kostis Hatzidakis, și de ministrul adjunct Thanos Petralias, potrivit Rador Radio România.
Este nevoie de aproape 20 de ani, de-a lungul cărora Grecia a trecut prin numeroase peripeții, cum ar fi pachete de salvare financiară, titluri de stat încadrate în categoria „junk” de către agențiile de rating, dar și reduceri dramatice ale veniturilor, pentru ca economia să revină aproape de nivelul în care se afla înainte de a intra în regim de faliment.
O comparație între datele din anul de dinaintea intrării țării în criză, adică 2009, cu datele preconizate pentru ultimul an al Planului pe Termen Mediu, 2028, arată imaginea corectă a ce înseamnă succesele și eșecurile acestei perioade.
Concret:
– Datoria în 2009 a fost de 301 miliarde de euro, adică 126,7% din PIB. În 2023, a fost de 356 de miliarde de euro, adică 161,9% din PIB (un nivel care ar fi putut mult mai rău dacă nu ar fi existat restructurările de datorie). Anul acesta se preconizează că va fi la 153,7% din PIB, iar pe termen mediu va scădea până la 133,4% din PIB în 2028. Adică va ajunge aproape de nivelul din 2009, chiar dacă în continuare puțin peste. În scenariul de bază al Planului, în 2038 ar scădea la 116,7% din PIB, dar este o estimare pe termen mult prea lung pentru a fi considerată sigură.
– PIB-ul în valori curente a fost de 237 de miliarde de euro în 2009, după care a scăzut la 175 de miliarde de euro în 2016 (și din nou în 2020 din cauza pandemiei la 165 de miliarde de euro) și a revenit la 220 de miliarde de euro în 2023. Planul pe termen mediu începe cu o estimare a PIB-ului la 232 de miliarde de euro pentru acest an, urmând să crească la 242 de miliarde de euro în 2025, depășind cu puțin nivelul de dinainte de criza financiară, iar apoi la 253 de miliarde de euro în 2026, 263 de miliarde de euro în 2027 și 272 de miliarde de euro în 2028.
– Șomajul, o altă mare rană lăsată deschisă de criza economiei grecești, se situa la 10,4% în 2009. A atins nivelul maxim în 2015, ajungând la un moment dat la 27%. Anul acesta, în medie, se estimează că va ajunge exact la nivelul de dinainte de programele de salvare financiară, adică la 10,5%, urmând să scadă la 9,7% în 2025, la 9,2% în 2026, la 8,7% în 2027 și la 8,5% în 2028.
– Investițiile în 2009 au reprezentat aproximativ 20% din PIB, aproape de media UE. Apoi a venit prăbușirea. Planul pe termen mediu prevede că investițiile vor crește de la 14,3% din PIB în 2023 la 17% din PIB. Cu toate acestea, vor rămâne în continuare mai mici decât 22% din PIB, cât este media UE. Decalajul investițional creat de pachetele de salvare financiară nu va fi recuperat nici măcar până la sfârșitul Planului pe Termen Mediu.
– Deficitul de cont curent a fost de 29 de miliarde de euro în 2009, după care a atins un nivel maxim de 36 de miliarde de euro, adică 15,5% din PIB în ultimii doi ani. Acest indicator scăzuse foarte mult, la aproape 1,3 miliarde euro în 2014, dar a crescut din nou în 2020 din cauza pandemiei și a crizei energetice, după care a scăzut din nou la 13,9 miliarde de euro în 2023, adică 6,4% din PIB. Planul pe Termen Mediu estimează că exporturile vor fi un motor de creștere cu 4,2% în medie în perioada 2027-2028.
