Banca Națională a Poloniei (BNP) a majorat, pentru prima oară de la declanșarea crizei COVID-19, dobânda cheie, la o zi după o decizie similară luată de Banca Națională a României (BNR), ambele mutări surprinzând piața. Astfel, toate băncile centrale ale țărilor UE din regiunea Europei Centrale și de Est au reacționat prin creșterea dobânzilor la inflația ridicată. În plus, Polonia a crescut și rezervele minime obligatorii.
Ce așteptări sunt pentru dobânzi în perioada următoare
Banca Poloniei a venit cu dobânda cheie de la 0,1% la 0,5%, nivel care este în continuare cel mai redus din regiune. Rezervele minime obligatorii au fost majorate de la 0,5% la 2%. Analiștii se așteptau ca Polonia să mute dobânzile abia în noiembrie, dar au fost surprinși, la fel ca în cazul României – BNR a majorat marți dobânda cheie de la 1,25% la 1,5%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Inflația din Polonia a ajuns în septembrie la 5,8%, în mare măsură ca urmare a scumpirii produselor energetice și a celor agricole. Banca centrală crede că aceste scumpiri s-ar putea vărsa în alte prețuri din economie și ar duce astfel la o inflație mai ridicată în trimestrele următoare în lipsa unei acțiuni a politicii monetare. Pe partea de cerere polonezii notează revenirea economică și situația bună din piața muncii.
Un alt motiv pentru creșterea dobânzii cheie este legate de acțiunea băncilor centrale din regiune, notează Erste. Pe lângă creșterea din România din această săptămână, în precedenta Cehia a dublat dobânda cheie la 1,5%, o majorare peste așteptările pieței, în timp ce Ungaria a continuat cu majorările treptate până a 1,6%. Polonia ar urma să crească cu încă 0,4 puncte procentuale rata cheie la ședința din noiembrie și să ajungă la 1,5% până la jumătatea anului viitor, unde era înainte de criza COVID-19. Chiar și în aceste condiții, inflația va scădea doar pe termen mediu și va atinge depăși nivelul de 6% pe termen mediu.
În cazul României, Erste așteaptă, de asemenea, o nouă majorare a ratei cheie în noiembrie și apoi alte majorări anul viitor, astfel încât până la jumătatea lui 2022 dobânda cheie să ajungă la 2,5%, acolo unde era înainte de criză.
Riscurile sunt însă să ca BNR să ajungă cu dobânda și mai sus. “Consolidarea fiscală mai puțin ambițioasă față de planurile inițiale ar crește povara asupra politicii monetare în efortul de a reechilibra mixul de politici. Cu toate acestea, angajamentele fiscale din cadrul acordului privind Fondul de recuperare și reziliență ar trebui să acționeze ca o ancoră puternică pe termen mediu”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
ING, care a anticipat atât mișcarea din Romnânia, cât și pe cea din Polonia de la ședințele din această săptămână, estimează, de asemenea, că BNR va ajunge la 2,5% cu rata cheie anul viitor, dar și că Banca Poloniei va majora rata până mai aproape de 2%. BNP notează îngrijorări mai reduse venite din efectul pandemiei asupra creșterii economice pentru anul viitor, în timp ce pentru BNR pandemia reprezintă un factor de îngrijorare, ca urmare a numărului ridicat de cazuri și a ratei reduse de vaccinare. Valul patru al epidemiei este în plin în România, cu o medie săptămânală de 11.000 de infectări și 180 de decese, în timp ce în Polonia abia se conturează un nou val, cu 1.200 de cazuri noi și 20 de decese. Rata vaccinării e de 52% în Polonia, față de doar 28% în România, a doua cea mai scăzută din UE.
