Creșterea economiei României va accelera, în medie, cu un punct procentual pe an între 2021 și 2026, în scenariul în care autoritățile vor reuși să atragă toate fondurile puse la dispoziție prin Planul de redresare și reziliență (PNRR), potrivit Băncii Mondiale, care avertizează că absorbția fondurilor europene este vitală pentru o redresare economică sustenabilă.
Economia românească este estimată să crească cu 7,3% în 2021, pe fondul revenirii cererii interne, avansul urmând să se stabilizeze în jurul potențialului de 4% pe termen mediu, conform proiecțiilor actualizate ale Băncii Mondiale (BM) privind economiile din Europa și Asia Centrală.
Astfel, România ar urma să înregistreze una dintre cele mai mari creșteri economice din UE în acest an, însă forța redresării va depinde de modul în care autoritățile vor aborda problema ratei scăzute de vaccinare și criza sanitară, arată BM.
“Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esențială pentru un proces de redresare durabilă. Într-un scenariu de absorbție de 100% a fondurilor PNRR, creșterea reală a produsului intern brut va accelera, în medie, cu un punct procentual pe an între 2021 șI 2026”, potrivit băncii.
Comisia Europeană a adoptat, luna trecută, o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Acordarea fondurilor va depinde de îndeplinirea țintelor asumate prin PNRR.
BM notează că investițiile private și publice vor beneficia de introducerea treptată a proiectelor finanțate cu fonduri UE. “Exporturile se vor redresa, ajutate de revenirea graduală a comerțului mondial. Pe măsură ce creșterea se redresează, se așteaptă ca presiunile inflaționiste și cele legate de deficitul de cont curent să se intensifice, necesitând un răspuns adecvat în ceea ce privește politicile”.
Deficitul fiscal este estimat să rămână ridicat în 2021, în jur de 7,4% din PIB. Potrivit băncii, riscurile sunt înclinate în sus, “deoarece recenta revizuire bugetară a majorat cheltuielile planificate cu 1,6 % din PIB proiectat, fiind în același timp prea optimistă în ceea ce privește creșterea veniturilor”.
“Ar trebui să se acorde o atenție reînnoită consolidării fiscale pentru a evita o creștere nesustenabilă a datoriei publice pe termen mediu”, mai arată BM.
Banca notează că România a petrecut o perioadă scurtă în categoria statelor cu venituri ridicate în 2020, consemnând o creștere economică medie de 5% pe an după criza financiară globală din 2008-2009.
“Criza provocată de pandemie a tras însă țara înapoi în grupul țărilor cu venituri medii-superioare. Pe termen mediu și lung, România trebuie să abordeze constrângerile structurale, inclusiv deficitele gemene persistente, inegalitățile ridicate și fundamentele slabe de creștere care decurg din productivitatea scăzută, problemele legate de calitatea forței de muncă, în principal din cauza deficiențelor în ceea ce privește calitatea și caracterul incluziv al educației și a deficitului de competențe, precum și problemele legate de cantitatea de forță de muncă. Potențialul de creștere este îngreunat și mai mult de sectorul financiar puțin profund, care limitează disponibilitatea finanțării pe termen lung”, potrivit BM.
