Rusia a anunțat că a predat luni Ucrainei trei nave militare confiscate în urmă cu peste un an în largul Crimeei, cu trei săptămâni înaintea unui summit menit să relanseze soluționarea conflictului în estul separatist ucrainean, relatează AFP.
Predarea navelor - anunțată de Moscova dar neconfirmată imediat de Kiev - este al treilea episod al unei relative destinderi a relațiilor între cele două țări după alegerea, în aprilie, la președinția ecraineană a fostului actor de comedie Volodimir Zelenski, care susține o relansare a dialogului, scrie News.ro.
În septembrie, un schimb masiv de prozonieri a avut loc și a permis întoarcerea în Ucraina a echipajelor celor trei nave, după zece luni de detenție în Rusia.
De asemenea, primele retrageri de trupe ucrainene și ale forțelor separatiste proruse au avut loc în trei sectoare ale liniei frontului, în estul țării.
Ultimul semn al acesti ”încălziri” - un summit la 9 decembrie la Paris - urmează să-i reunească pe Emmanuel Macron, Angela Merkel, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președinții rus și ucrainean urmează să se întâlnească prima oară.
Niciun summit de acest tip, în ”formatul Normandia”, nu a mai avut loc din 2016, or tocmai acest forum este cel care organizează procesul de pace în urma acordurilor de la Minsk din 2016, aflat într-un punct mort de trei ani.
Kremlinul a confirmat luni această întâlnire, îndemnând să nu se aibă așteptări ”exagerate”.
Războiul între separatiștii propruși, pe care Moscova dezminte că-i susține, și Kiev s-a soldat cu aproximativ 13.000 de morți de când a izbucnit, în 2014.
Înapoierea celor trei nave pare, astfel, un gest de bunăvoință din partea Moscovei.
Aceste nave au fost confiscate de Paza de Coastă rusă în noiembrie 2018, în largul Crimeei, un teritoriu ucrainean anexat de Moscova în 2014. Acest incident a constituit prima confruntare armată directă între cele două foste republici sovietice.
Ministerul rus de Externe a anunțat luni după-amiaza că a predat cele trei nave ucrainenilor, promițând totodată ”să continue să reprime ferm orice provocare la frontiere”.
Marina ucraineană a declarat, la rândul său, că nu are de făcut ”niciun comentariu”.
Încă de duminică, o înregistrare video difuzată de presa din Crimeea surprindea navele remorcate de Paza de Coastă rusă în timp ce treceau pe sub podul construit de Moscova pentru a lega peninsula anexată de restul Rusiei.
PROGRESE
Moscova a confiscat manu militari navele, denunțând o ”provocare” și acuzându-le de faptul că au pătruns ilegal în apele sale teritoriale, într-o regiune contestată a Mării Azov, prin Strâmtoarea Kerci. Paza de Coastă rusă a deschis, atunci, focul și a luat prizonieri 24 de marinari, rănind trei.
Marinarii au fost eliberați în cadrul unui important schimb de prizonieri în septembrie, când a fost eliberat și regizorul ucrainean Oleg Sențov și a fost predat Moscovei un suspect în distrugerea în spațiul aerian ucrainean a zborului MH17, în iulie 2014.
Încheierea la 9 noiembrie a unei retrageri a trupelor ucrainene și separatiste proruse din trei mici sectoare ale liniei frontului, în estul Ucrainei, a îndeplinit o condiție stabilită de Moscova în vederea participării la o relansare a procesului de pace.
Însă această retragere a trupelor, ordonată de către președintele Zelenski, este nepopulară în rândul unei părți a populației ucrainene, mai ales în rândul naționaliștilor și veteranilor, care au manifestat în număr mare entru a denunțao ”capitulare”.
Pentru Rusia, rezolvarea conflictului în estul Ucrainei înseamnă adoptarea unui statut de autonomie a teritoriilor separatiste Lugansk și Donețk, iar apoi organizarea unor alegerilocale în aceste regiuni larg rusofone situate la frontiera Rusiei.
Zelenski s-a declarat în favoarea acestor lucruri, după ce rebelii vor fi depus armele.
Kievul și Moscova sunt la cuțite după instalarea la putere, în iarna lui 2014, a noilor autorități prooccidentale la Kiev și anexarea Crimeei.
Ucrainenii și occidentalii acuză totodată Rusia de susținerea financiară și militară a separatiștilor, ceea ce puterea rusă dezminte, în pofida constatărilor presei, inclusiv ale AFP.
