Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat, în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) că Parlamentul este în măsură să opereze modificări asupra Constituției, astfel încât sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu sintagma „limba română”, în conformitate cu o decizie a Curții Constituționale în acest sens din 2013.
„Întrebarea aceasta ar urma să fie adresată Parlamentului, deoarece acesta are puterea să ajusteze articolul din Constituție cu privire la limba română. Până acum însă nu s-a format un număr suficient de parlamentari care să susțină ajustarea în Constituție și să avem limba română în legea supremă. Îndată ce va fi un Parlament care să rezolve problema, aceasta va fi soluționată. Important acum sunt programele de studiere a limbii române pentru ucraineni, găgăuzi, ruși, etc”, a răspuns Maia Sandu unei întrebări a deputatului român Titus Corlățean, arată g4media.ro.
Pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a decis că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituției, potrivit căreia limba de stat este cea ”moldovenească”.
Declarația de Independență, adoptată în 1991, prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituția, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii și socialiștii, stabilește că limba de stat se numește moldovenească. De aici, în ultimii aproape 30 de ani, au existat o serie de dezbateri în societate, iar politicienii au folosit în mod populist această ambiguitate.
Această discuție despre limba română versus limba moldoveanească s-a inflamat din nou la începutul acestui an, atunci când judecătorii Curții Constituționale de la Chișinău au decis că „tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Legii Supreme” și a reiterat că limba română este limbă de stat în Republica Moldova, iar Constituția nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”.
Cu o lună înainte, în decembrie 2020, după ce fostul președinte Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale, socialiștii au încercat să adopte în Parlament o lege prin care limba rusă să aibă statut de „limbă de comunicare interetnică” și să primească practic aproximativ aceleași drepturi ca limba de stat vorbită în Republica Moldova.
