La un deceniu după aderarea la UE, Croația intră la 1 ianuarie 2023 atât în zona euro cât și în spațiul Schengen, ceea ce îi aduce numeroase avantaje, în special comerciale, dar apartenența la spațiul european de liberă circulație implică pe de altă parte provocarea de a controla frontiera externă a UE, notează agenția EFE.
Miniștrii de interne ai statelor UE au validat intrarea Croației în spațiul Schengen și au respins aderarea României și Bulgariei, în urma opoziției exprimate de Austria și Olanda, cea din urmă opunându-se doar aderării Bulgariei, scrie Agerpres.
Pentru guvernul conservator de la Zagreb, Croația va deveni astfel parte a ''unui club de elită, format din 15 țări care sunt în același timp membre în UE, NATO, Schengen și zona euro''.
Odată cu intrarea în Schengen dispar controalele la frontierele Croației cu Slovenia și Ungaria, dar vor fi consolidate cele de la granițele cu Serbia, Bosnia și Muntenegru. În cazul aeroporturilor, aplicarea regulilor Schengen pentru Croația va începe din 26 martie 2023.
''Croația va fi mai puternică, rezistentă, protejată, mai puțin expusă, mai atractivă, sigură, de încredere pentru toți cei care doresc să negocieze, să investească și să fie turiști în Croația'', spunea în urmă cu câteva săptămâni premierul croat Andrej Plenkovic.
Stimularea turismului
Croația, țară unde sectorul turistic contribuie cu circa 20% în PIB, va deveni prin intrarea în Schengen și adoptarea monedei euro încă și mai atractivă pentru vizitatorii străini, remarcă directorul Oficiului croat de Turism, Kristijan Stanicic. Acesta mai menționează că ''pe lângă aspectul securității, un alt avantaj este că turiștii din UE vor putea veni în stațiunile balneare din Croația fără blocaje și așteptări la graniță. Și nici nu vor mai trebui să cumpere kuna (moneda croată)''.
Transporturile și comerțul
Asociația transportatorilor rutieri din Croația (UHCP) se bucură de asemenea pentru această schimbare. ''Camioanele noastre așteptau la punctele de frontieră cu Slovenia patru, șase, chiar și zece ore, la fel și la frontiera cu Ungaria. Sperăm că acum asta se va termina'', spune directorul UHCP, Vladimir Jurcec.
Libera circulație a mărfurilor va favoriza comerțul, mai ales că peste 70% din comerțul exterior al Croației se realizează cu statele UE.
Marea provocare: Migranții
Pe de altă parte, Croației îi va reveni sarcina de a proteja o frontieră externă a UE cu o lungime de peste 1.350 de kilometri, aflată pe ruta balcanică a migrației clandestine dinspre Orientul Mijlociu către vestul Europei.
Polițiștii croați s-au remarcat prin violențe comise asupra migranților pe care i-au descoperit trecând granița pe teritoriul croat. Din acest motiv ONG-ul croat Centrul de Studii pentru Pace (CMS) s-a declarat împotriva primirii Croației în Schengen, denunțând faptul că la frontierele croate sunt încălcate sistematic drepturile omului prin returnări ilegale și violente ale migranților peste granițe.
Conform datelor Ministerului de Interne de la Zagreb, de la începutul acestui an au intrat în Croația circa 36.000 de migranți ilegali, cu 145% mai mulți față de anul 2021.
Prin urmare, Slovenia vecină deja membră a Schengen a avertizat că după intrarea Croației în acest spațiu de liberă circulația ar putea introduce controale la frontiera croată în cazul creșterii presiunii migratorii.
Specialiști ai Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) au participat la antrenarea a circa 6.000 de polițiști croați care vor controla granițele cu Bosnia (1.011 kilometri), Serbia (318 kilometri) și Muntenegru (23 de kilometri).
