Puternicul ministru turc al Finanțelor a depus eforturi joi să le ofere asigurări investitorilor străini, subliniind că Turcia nu are nevoie de ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a ieși ”și mai puternică” din criza monetară care o afectează, relatează AFP.
Berat Albayrak - care este ginerele președintelui turc Recep Tayyip Erdogan - s-a adresat joi după-amiaza câtorva mii de investitoti originari din Statele Unite, Europa și Asia, în cadrul unei teleconferințe fără precedent, care se anunța un test de credibilitate, scrie News.ro.
”Vom ieși și mai puternici din aceste turbulențe”, a declarat ministrul, potrivit televiziunii de stat TRT.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Afirmând că Turcia nu planifică să recurgă la FMI, el a adăugat că Guvernul său va depune eforturi să atragă investitori străini direcți.
Lira turcă - care s-a prăbușit săptămâna trecută pe fondul crizei diplomatice cu Statele Unite - a reacționat în mod pozitiv la aceste declarații, urcând joi a treia zi consecutiv.
Ea a recuperat astfel aproximativ 3,9% în fața devizei americane, la ora 14.00 GMT (17.00, ora României), față de ședința precedentă, valorând 5,72 la schimb cu un dolar, o apreciere care este departe să șteargă importanta pierdere din ultimele zile.
Lira pare să se stabilizeze, de marți, sub efectul unor măsuri luate de Banca centrală și unor noi bariere ridicate de instituția turcă ce reglementează băncile - BDDK - cu scopul de a limita speculația privind moneda turcă.
RISC DE CONTRACȚIE
Moneda tucă - care și-a pierdut 40% din valoare anul acesta - a suferit săptămâna trecută o derută spectaculoasă, care a făcut să apară o atmosferă de panică pe piețe bursiere mondiale, care se tem de un efect de contagiune.
Această depreciere a fost accelerată de agravarea tensiunilor între Turcia și Statele Unite, care și-au impus reciproc sancțiuni și creșteri de taxe vamale la anumite produse.
În pofida aprecierii lirei în ultimele zile, economiștii rămân îngrijorați de disputa dintre Ankara și Washington, legată de detenția unui pastor american în Turcia, Andrew Brunson, și de acapararea de către Erdogan a economiei.
Piețele au sancționat dur refuzul Băncii centrale de a crește nivelul dobânzii luna trecută, în pofida deprecierii monedei naționale și unei inflații galopante. Erdogan - un susținător al creșterii economice cu orice preț - i s-a opus ferm.
Albayrak a promis joi că Guvernul său va avea două priorități, și anume să lupte împotriva inflației - care a atins 16% în iulie - și disciplina bugetară.
DISCUȚIE ERDOGAN-MACRON
Afectată de turbulențe financiare, Turcia a primit miercuri o susținere importantă - emirul Qatarului, șeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, a promis într-o întâlnire cu Erdogan, la Ankara, că țara sa va investi în țară 15 miliarde de dolari.
Un semn că această criză cu Washingtonul împinge Turcia către o reluare a relațiilor cu Europa este faptul că Erdogan a discutat la telefon, miercuri, cu cancelarul german Angela Merkel, iar joi cu omologul său francez Emmanuel Macron.
Potrivit Ankarei, Erdogan și Macron au subliniat, în această convorbire, ”importanța consolidări și maiputernice a relațiilor economice” între cele două țări.
Albayrak a discutat joi cu omologul său german Olaf Scholz, iar cei doi miniștri au convenit să se întâlnească pe 21 septembrie, la Berlin, potrivit Turciei.
De altfel, justiția turcă a dispus marți eliberarea a doi militari greci, iar miercuri a președintelui Amnesty International (AI) în Turcia - niște decizii neașteptate, în două cazuri care au tensionat relațiile între această țară și statele membre UE.
”Aceste eliberări nu sunt, evident, decât o coincidență”, remarcă o sursă diplomatică europeană.
”Însă cauzele subiacente (ale neîncrederii) sunt tot acolo: nu avem nicio garanție cu privire la independența Băncii centrale sau justiției”, afirmă această sursă.
”Asta arată că Erdogan este foarte pragmatic atunci când este supus unor presiuni economice”, subliniază ea.
