Puternicul cutremur care a lovit luni sudul Turciei și Siria vecină are un bilanț devastator din cauza unei combinații de factori: momentul în care s-a declanșat, locația sa, o falie relativ liniștită timp de două secole și clădiri prost construite, relatează AFP.
Seismul a avut magnitudinea de 7,8 și a fost urmat de o replică puternică de magnitudine 7,5, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Sunt atât de multe victime în primul rând din cauza forței fenomenului, fără precedent în Turcia de la cutremurul din 1939, care a avut loc într-o regiune dens populată.
Pământul s-a cutremurat la ora locală 04:17 (3:17, ora României) și toți cei care dormeau au fost pur și simplu "prinși ca într-o capcană când casele lor s-au prăbușit", a declarat Roger Musson, cercetător asociat la British Geological Survey.
În plus, construcția caselor "nu corespundea cu adevărat unei zone cu risc de cutremur major", a explicat pentru AFP specialistul, autor al unei cărți consacrate cutremurelor. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că linia de falie seismică a fost relativ calmă în trecut.
Turcia este situată într-una dintre cele mai importante zone seismice din lume. În 1999, a înregistrat un cutremur pe falia Anatoliană de Nord, în regiunea nordică Düzce, care a provocat moartea a peste 17.000 de persoane. Luni, pământul s-a cutremurat în cealaltă parte a țării, în apropiere de granița cu Siria, de-a lungul faliei Anatoliene de Est.
UN CUTREMUR LA INDIGO, DUPĂ DOUĂ SECOLE
Falia nu a mai avut un cutremur de magnitudine 7 de mai bine de două secole, ceea ce s-ar putea să-i fi făcut pe oameni să ignore amploarea pericolului pe care îl reprezintă, potrivit lui Roger Musson. Dar o asemenea durată de acalmie înseamnă, totodată, că "o cantitate destul de mare de energie s-ar fi putut acumula" de-a lungul faliei. Potrivit cercetătorului, această ipoteză este susținută de apariția replicii puternice după cutremurul principal.
Seismul de luni este "aproape o repetare" a celui care a avut loc în zonă la 13 august 1822, a cărui magnitudine a fost estimată de seismologi la 7,4. La vremea respectivă, a provocat "distrugeri enorme, orașe întregi fiind devastate, și zeci de mii de victime umane", spune Roger Musson.
Cutremurul de luni a avut loc la o adâncime mică - 17,9 kilometri, potrivit USGS - în apropierea orașului Gaziantep. În zonă locuiesc două milioane de oameni.
Seismul a fost cauzat de o mișcare spre nord a plăcii tectonice arabe, care "avansează spre Turcia", a precizat seismologul. Atunci când tensiunea devine prea mare, placa se deplasează brusc înainte și "eliberarea acestei mișcări produce un cutremur major, precum cel de astăzi", a explicat expertul.
Amploarea distrugerilor depinde, de asemenea, de lungimea rupturii solului de-a lungul liniei de falie (peste 100 km în cazul cutremurului de luni), notează cercetătorul. "Acest lucru înseamnă că orice punct situat pe o rază de 100 km de la linia de falie a fost, de fapt, în centrul cutremurului.
CLĂDIRI PRĂBUȘITE "CA NIȘTE CLĂTITE"
Construcția clădirilor este un factor important în cazul unui cutremur, notează Carmen Solana, vulcanolog la Universitatea britanică din Portsmouth.
"Rezistența infrastructurii este, din păcate, inegală în sudul Turciei și în special în Siria. Prin urmare, salvarea de vieți depinde acum de viteza de salvare", a declarat ea pentru AFP.
Cutremurul din 1999 din Turcia a dus la adoptarea în 2004 a unei legislații care prevede că toate construcțiile noi trebuie să respecte criteriile de rezistență la cutremure.
Amploarea distrugerilor de luni ar trebui să determine autoritățile turce să verifice dacă legea a fost respectată, spune Joanna Faure Walker de la Institutul pentru reducerea riscurilor și dezastrelor de la Universitatea britanică UCL.
Multe clădiri "s-au prăbușit ca niște clătite", notează vulcanologul Bill McGuire, tot de la UCL. "Acest lucru se întâmplă atunci când pereții și podelele nu sunt suficient de solide, fiecare etaj se prăbușește pe verticală peste cel de dedesubt", lăsând puține șanse de supraviețuire pentru ocupanți, a explicat el.
"Nu este neobișnuit să vezi o clădire care stă în picioare, fără prea multe pagube, în timp ce următoarea este complet distrusă. Se întâmplă din cauza unei construcții dubioase sau a unor materiale proaste", explică specialistul.
