Conform statisticilor Ministerului Finanțelor, recordul anterior a fost atins în 2006, când acest indicator a ajuns la 76,5 miliarde de dolari.
Un an mai târziu, datoria Rusiei a scăzut la 52 de miliarde de dolari, iar timp de două decenii nu a depășit pragul de 60 de miliarde de dolari.
La sfârșitul anului trecut, prim-ministrul rus Mihail Mișustin a susținut că datoria externă a Rusiei 'este printre cele mai scăzute dintre toate țările dezvoltate', ceea ce permite țării să urmărească proiecte care vizează dezvoltarea tehnologică și socială, scrie Agerpres.
Ministrul de finanțe rus, Anton Siluanov, a declarat în decembrie anul trecut că datoria externă a Rusiei nu ar trebui să depășească 20% din Produsul Intern Brut (PIB) și a afirmat că situația actuală 'este un avantaj pentru economia noastră'.
La rândul său, Banca Centrală a Rusiei a informat la începutul anului că datoria externă totală la data de 1 ianuarie 2026 a ajuns la 319,8 miliarde de dolari, cu 30 de miliarde de dolari mai mult decât în 2025 (o creștere de 10,4%).
'Dinamica acestui indicator a fost determinată în principal de reevaluarea pozitivă a angajamentelor din alte sectoare și din sistemul bancar, ca urmare a aprecierii rublei, precum și a atractivității finanțării prin datorii', a declarat autoritatea de reglementare rusă.
Datoria externă de stat include angajamentele instituțiilor statului față de creditorii străini, în timp ce datoria externă totală cuprinde și alte sectoare private.
Creșterea economică a Rusiei a încetinit puternic
Activitatea economică rusă a crescut cu doar 1%, anul trecut, anunță președintele Vladimir Putin.
Este un ritm de creștere mult mai lent decât în 2024, în contextul în care economia se luptă să se redreseze sub greutatea războiului din Ucraina, conform AFP.
Cheltuielile colosale angajate de armata rusă în conflictul ucrainean au stimulat inițial creșterea economică a țării și au permis Moscovei să contracareze previziunile de colaps economic care au urmat lansării ofensivei sale în Ucraina în 2022, arată news.ro.
Însă creșterea cheltuielilor a determinat o creștere a inflației, afectând creșterea reală a PIB-ului, în timp ce întreprinderile s-au plâns de costurile ridicate ale împrumuturilor instituite pentru a frâna creșterea prețurilor.
„PIB-ul Rusiei a crescut cu 1% anul trecut. Această cifră este inferioară dinamicii observate anterior, după cum știm: în 2023 și 2024, creșterea a fost de 4,1% și, respectiv, 4,3%”, a declarat Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni guvernamentale.
„Dar știm, de asemenea, că această încetinire nu era doar previzibilă; s-ar putea spune chiar că a fost provocată: este legată de măsuri specifice menite să reducă inflația”, a adăugat Vladimir Putin.
El a indicat că inflația a fost redusă la 5,6%” anul trecut, față de 9,5% cu un an înainte.
În decembrie, banca centrală a Rusiei a redus rata dobânzii de referință la 16%, inflația dând semne de încetinire. Cu toate acestea, agenția de statistică de stat Rosstat a spus anul trecut că nu se așteaptă ca inflația anuală să atingă obiectivul de 4% înainte de 2027.
„Sarcina este clară: trebuie să relansăm creșterea economiei naționale, să îmbunătățim climatul de afaceri și să creștem investițiile, punând accentul pe creșterea productivității muncii”, a declarat Vladimir Putin.
Moscova publicase anterior informații bugetare care indicau că veniturile sale din petrol și gaze - esențiale pentru bugetul de stat - au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Sectoarele petrolier și gazier ale țării, precum și multe dintre companiile sale, sunt supuse numeroaselor sancțiuni europene și americane de la trimiterea trupelor de către Moscova în Ucraina în 2022.
