Vucic a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune Blic TV, că Serbia era pregătită să achiziționeze participația majoritară la NIS pentru 2 miliarde de euro.
“Eram pregătiți să plătim chiar mai mult”, dar proprietarii ruși nu au fost dispuși să ofere participația statului sârb, a spus Vucic, citat de SeeNews. Vucic a refuzat să detalieze.
De ce este important NIS Petrol SRL, divizia românească a sârbilor, aflată în concordat preventiv, este concesionar majoritar și operator la 4 perimetre românești de hidrocarburi, toate amplasate în vestul țării: Ex-7 Periam, Ex-8 Biled și Ex-3 Băile Felix (în parteneriat cu canadienii de la East West Petroleum), precum și DEE V-20 Jimbolia (alături de Armax Gaz).
De asemenea interesant Compania mai deține în România și un lanț de 19 benzinării, operate sub brandul Gazprom.
SUA au impus inițial sancțiuni asupra sectorului petrolier rusesc în ianuarie anul trecut, dar, pentru NIS, acestea au fost amânate de mai multe ori. Sancțiunile au intrat în vigoare la începutul lunii octombrie.
Majoritatea experților consideră că MOL încheie o tranzacție favorabilă, care îi va consolida poziția regională și puterea de negociere față de compania croată Janaf, acuzată de Ungaria că majorează nejustificat tarifele de tranzit pentru a profita de poziția sa de monopol, mai ales în contextul în care Gazprom a investit masiv în rafinăria de la Pancevo, considerată un activ de calitate ridicată.
NIS Petrol SRL a terminat 2024 cu pierderi peste 75 milioane lei, la venituri totale de 267 milioane lei, conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor.
De la startul activității în România, în 2012, și până în 2024 inclusiv, firma a raportat pierderi în fiecare an, în cifră cumulată de aproape 600 milioane lei.
Compania-mamă sârbă NIS a terminat anul 2024 cu profit net de peste 85 milioane euro, la venituri totale de circa 3 miliarde euro.
Ungurii de la MOL dețin în România peste 230 de benzinării, două depozite de carburanți, la Giurgiu și Tileagd (județul Bihor), o companie de comerț angro cu GPL, un terminal GPL, tot la Tileagd, precum și o companie de explorare de zăcăminte de hidrocarburi – Panfora Oil&Gas.
Conglomeratul MOL din Ungaria, cu vânzări de 34,4 miliarde dolari și profit operațional EBITDA de 2,88 miliarde dolari în 2024, este listat la Bursa din Budapesta.
Potrivit datelor oficiale, 28,85% din acțiunile holdingului sunt deținute de investitori străini (în principal instituționali), 10,47% - de investitori instituționali din Ungaria, 6,78% - de investitori privați din Ungaria, 10,49% - de MOL New Europe Foundation, câte 10% - de Maecenas Universitatis Corvini Foundation și Mathias Corvinus College Foundation, 7,95% - de MOL Plc. SESOP (structura care gestionează participarea salariaților la capitalul MOL), 4,9% - de OTP Bank Plc., 3,78% - de ING Bank NV, 3,78% - de Unicredit Bank AG și 0,81% - de Commerzbank AG.
MOL este un grup integrat de petrol, gaze naturale, petrochimie și retail, cu operațiuni în peste 30 de țări și cu 25.000 de angajați în întreaga lume. Controlează trei rafinării și două unități petrochimice în Ungaria, Slovacia și Croația, precum și o rețea de aproape 2.400 de stații de servicii în 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est.
În upstream, MOL derulează activități de producție de hidrocarburi în 8 țări și de explorare în 9 țări.
Serbia a făcut față unei crize în aprovizionarea cu combustibil grație livrărilor de urgență venite de la MOL, după ce sancțiunile americane vizând NIS au intrat în vigoare în octombrie.
Sancțiunile, impuse pentru invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, au fost ridicate temporar la sfârșitul lunii decembrie pentru a permite derularea discuțiilor de preluare. Peter Szijjarto a precizat că MOL vrea să dețină un pachet majoritar de acțiuni la NIS, ceea ce ar fi un avantaj pentru compania petrolieră cu sediul la Budapesta, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia.
NIS deține singura rafinărie din Serbia, amplasată la Pancevo, în apropiere de capitala Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia Herțegovina, Bulgaria și România. Statul sârb, al cărui Guvern nu a impus sancțiuni Rusiei, deține 29,9% din acțiunile NIS, în timp ce restul aparține micilor acționari și angajaților companiei.
Premierul ungar Viktor Orban încearcă să își valorifice relațiile cu președinții Rusiei, Vladimir Putin, și SUA, Donald Trump, în discuțiile pentru rafinăria NIS, după mai mulți ani în care a cultivat legături strânse cu președinții SUA și ai Rusiei.
Acordul de acum îi poate conferi lui Orban un potențial impuls înainte de alegerile din 12 aprilie, partidul său de guvernământ fiind devansat de opoziție în sondaje, după 16 ani la putere.
