Banca centrală a Ungariei a crescut dobânda cheie pentru prima oară în ultimul deceniu, în contextul unei inflații crescute, care afectează toată regiunea Europei Centrale și de Est. Este prima bancă centrală care majorează rata cheie și care transmite, astfel, un semnal și pentru celelalte bănci centrale din regiune să mute dobânzile în sus în acest an.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Banca centrală a Ungariei (Magyar Nemzeti Bank - MNB) a crescut rata cheie cu 0,3 puncte procentuale, la 0,9% pe an, ușor mai sus decât așteptau analiștii – un avans de 0,25 puncte procentuale. Este pentru prima oară din 2011 când Ungaria majorează rata cheie, care, cu mișcarea de astăzi, a revenit la nivelul de dinaintea pandemiei COVID-19. Mutarea MNB este un semnal pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste, “începutul unui ciclu de creștere a dobânzii”, în condițiile în care indicele prețurilor de consum a crescut cu o dinamică anuală de 5,1% în mai și rata inflației de bază a ajuns la 3,4%, peste ținta de 3%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
MNB arată că recuperarea economică peste așteptări a permis producătorilor să transmită costurile cu materiile prime, care s-au scumpit abrupt, în prețurile plătite de consumatori. Printre factorii care motivează majorarea ratei cheie se numără și creșterea salariilor în pofida pandemiei și șomajul redus în context internațional. Totodată, un factor important îl constituie și rata ridicată de vaccinare, printre cele mai mari din UE, în condițiile în care maghiarii au folosit doze de la mai mulți producători, inclusiv din Rusia și China.
Maghiarii citează contextul inflaționist la nivel mondial, îndeosebi creșterea inflației în zona euro și în Statele Unite ale Americii (unde rata a ajuns la 5%, cel mai mare nivel din ultimii 13 ani), în condițiile creșterii cererii, a unei piețe a muncii în deficit și a scumpirii materiilor prime. Banca și ajustat cu circa 0,2 pp (față de martie) prognoza de inflație medie pentru acest an la 4,1%.
MNB se așteaptă ca producția economică să revină la nivelul de dinainte de pandemiei în trimestrul trei – cu două trimestre mai târziu decât în cazul României – și rata anuală de creșterea a produsului intern brut să ajungă la 6,2% în acest an și 5,5% în 2022.
Banca Națională a României, care nu furnizează public o prognoză de creștere economică, nota și ea la cea mai recentă ședință de politică monetară viteza recuperării economice, în timp ce creșterea inflației peste așteptări era pusă pe seama prețurilor din afara influenței sale, cum ar fi cele la energie și combustibili.
Creșterea economică este peste așteptări în toată regiunea ECE, dar la fel se întâmplă și cu inflația. Inflația medie este prognozată de Erste să ajungă la 4,2% în Ungaria, la 4% în Polonia, la 3,7% în România și la 3,1% în Cehia, în timp ce avansul mediu al PIB pentru regiune este estimat la peste 5% în acest an, după o contracție de 4% în 2020.
Erste estimează că Cehia este următoarea țară din ECE care va crește dobânda cheie – câte 2-3 majorări de câte un sfert de punct în acest an și încă câteva anul viitor, astfel încât rata să ajungă la 1,25% până la mijlocul lui 2022. La acest nivel este rata cheie a Băncii Naționale a României, care a păstrat cea mai mare dobândă din regiune în pandemie, ceea ce acum îi lasă spațiu să mai aștepte până să ridice ratele, chiar dacă prognozează o inflație de 4,1% la finele anului (față de o țintă de 2,5%). Pe de altă parte, Erste arată că BNR nu poate aștepta prea mult și că este legată de mutarea băncii centrale a Poloniei, care se confruntă cu o inflație de peste 5% și ar trebui să majoreze astfel rata cheie încă din trimestrul patru al acestui an cu 0,15 pp, după care să vină cu încă două creșteri de 0,25 pp anul viitor.
Diferențialul de dobândă a făcut ca leul să fie mai atractiv decât indică deficitul de cont curent, care la circa 6% din PIB în acest an este de departe cel mai mare din regiune. Spre comparație, Ungaria și Cehia au contul curent relativ echilibrat, în timp ce Polonia are un excedent de peste 2% din PIB.
Analiștii se așteaptă ca BNR să apeleze, în primă fază, la controlul lichidității pentru a menține stabilitatea cursului de schimb.
