Guvernul austriac vrea să înăsprească legea care a făcut din Viena capitala europeană a spionajului după ce un scandal de trădare în favoarea Rusiei a zguduit serviciile de informații ale țării, anunță ORF, societatea austriacă de radiodifuziune.
În Austria, activitățile de culegere de informații și spionaj sunt ilegale doar dacă sunt îndreptate împotriva țării, nu și a altor state.
Ministrul austriac al justiției Alma Zadic (de la Partidul Verde) a anunțat că articolul relevant din Codul Penal va fi înăsprit. Partidul Popular Austriac (OVP) al cancelarului Karl Nehammer a declarat că, în principiu, susține cererea, cu anumite condiții, arată Hotnews.
Zadic a dat asigurări însă că în viitor spionajul în Austria de către serviciile de informații străine nu va fi pedepsit doar dacă este îndreptat împotriva intereselor austriece, ci și dacă sunt spionate alte state sau organizații internaționale.
În prezent, Articolul 256 din Codul Penal austriac prevede că „înființarea sau operarea unui serviciu secret de informații în detrimentul Republicii Austria sau sprijinirea în vreun fel a unui astfel de serviciu de informații se pedepsește cu o pedeapsă de la șase luni până la cinci ani de închisoare”.
Legislația, care datează din perioada Războiului Rece, când Austria a menținut o neutralitate strictă, a fost tot mai criticată în ultimii ani în condițiile în care numeroase organizații internaționale precum ONU, OSCE și OPEC își au sediul la Viena.
Societatea austriacă de radiodifuziune notează că, din cauza acestei legi, Austria este considerată un „loc de muncă” relativ sigur pentru serviciile de informații străine. Există doar o excepție pentru serviciile de informații militare - acestea sunt în general interzise. Cu toate acestea, nici măcar FSB-ul de la Moscova nu se definește ca atare, denumirea sa oficială fiind de serviciu de „securitate”.
Egisto Ott, un fost angajat al acum defunctului Birou Federal pentru Protecția Constituției și Contraterorism de la Viena, echivalentul austriac al unui serviciu de informații interne, a fost arestat vinerea trecută alături de un alt suspect.
Potrivit presei austriece și germane, Ott este suspectat că a transmis informații clasificate lui Jan Marsalek, un fost membru al consiliului de administrație al companiei germane de plăți Wirecard, care a implodat în mod spectaculos fără avertisment în vara lui 2020.
Despre Marsalek, care a ocupat și funcția de CEO al Wirecard cu până o lună înainte de prăbușirea companiei, se crede că a fost un informator sau agent al serviciilor secrete rusești. El a dispărut fără urmă după descoperirea fraudei de la Wirecard și rămâne de negăsit după aproape 4 ani de când a fost dat în urmărire de Germania.
Ziarul austriac Falter a scris că, sub pretextul monitorizării extremiștilor, Ott spiona de fapt în numele Rusiei pe oponenții regimului lui Vladimir Putin.
