Finalistele vor fi cunoscute în 2029, iar orașul desemnat va avea cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.
România are o experiență apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprém și Elefsina. Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană, scrie News.ro.
Pentru 2034, noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului, anunță Ministerul Culturii.
Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul titlului. De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului „Melina Mercouri”, numit după ministrul grec al Culturii care a propus programul în 1985.
Candidatura va deveni mai simplă, criteriile se reduc de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii și societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important.
Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție. Experiența Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viață și după încheierea competiției.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István.















