Din insulele Baleare și până în Canare, din Barcelona până la Malaga, manifestațiile ostile supraturismului se înmulțesc în Spania, a doua mare destinație turistică mondială, obligând autoritățile să încerce să concilieze bunăstarea locuitorilor cu un sector economic crucial, transmite AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Insulele Canare nu mai pot", sub acest slogan a fost lansat un apel la un protest ce ar urma să aibă loc sâmbătă în insulele din acest arhipelag situat în nord-vestul Africii, foarte vizitat pentru că este tot timpul însorit. Obiectivul protestului: oprirea construirii a două complexe hoteliere la Tenerife, principala insulă din arhipelag, și o luare în calcul mai bună a locuitorilor și mediului în contextul exploziei incontrolabile a turismului, scrie Agerpres.
"Insulele noastre sunt o comoară care trebuie apărată" susține organizația 'Canarias se agota' ('Insulele Canare se epuizează' n.r.) aflată la originea mișcării de proteste, și ai cărei membri au intrat săptămâna trecută în grevă pentru a pune presiune asupra autorităților.
Anul trecut, insulele Canare au primit 16 milioane de vizitatori, de șapte ori mai mulți decât cei 2,2 milioane de locuitori. O cifră extrem de ridicată având în vedere resursele locale, a declarat purtătorul de cuvânt la organizația 'Canarias se agota', Victor Martin, care a denunțat o dezvoltare suicidală.
Această nemulțumire nu este un fenomen izolat, din ce în ce mai multe mișcări anti-turistice, în special pe rețelele sociale, apărând în ultimele săptămâni în Spania.
La Malaga, una din destinațiile principale pentru turismul de tip soare și plajă, pe zidurile și porțile locuințelor utilizate pentru găzduirea turiștilor se pot vedea autocolante cu slogane de tip: "Aici înainte era casa mea" sau "întoarce-te acasă la tine".
Același lucru la Barcelona sau în insulele Baleare, unde protestatarii au instalat panouri publicitare false pe anumite plaje în care sunt lansate avertismente, în limba engleză, cu privire la riscul de căderi de pietre sau de înțepături ale unor meduze periculoase, totul în scopul de a-i descuraja pe potențialii vizitatori.
Printre nemulțumirile locuitorilor se numără presiunea imobiliară, multiplicarea închirierii locuințelor în scop turistic astfel încât unii locuitori au fost obligați să plece din centrul orașelor, precum și neplăcerile sonore și de mediu.
În Catalonia, care se confruntă de trei ani cu o secetă istorică, presiunea exercitată de hotelurile din Costa Brava asupra rezervelor de apă creează de asemenea nemulțumiri, în condițiile în care autoritățile au plasat aproape toată regiunea în stare de urgență, de la începutul lunii februarie.
"Există destinații turistice care sunt la limita capacităților. Este o problemă care apar punctual, în vârf de sezon și în anumite părți ale țării, dar care ia amploare", a recunoscut recent José Luis Zoreda, vicepreședintele organizației patronale Exceltur.
Proteste ale spaniolilor față de supraturism au avut loc încă din anii 2010, în special la Barcelona. Însă după pauza creată de Covid-19, se pare că exasperarea a ajuns la o nouă cotă, în condițiile în care anul trecut Spania a găzduit un număr record de 85,1 milioane de turiști străini.
În dorința de a evita o supraaglomerare, mai multe orașe au decis să treacă la ofensivă, cum este Saint-Sébastien, din Țara Bascilor (nord), care la finele lunii martie a decis să limiteze la 25 de persoane componența grupurilor turistice în centrul orașului, după ce anterior a interzis ghizilor să mai folosească portavocea cu prilejul tururilor ghidate.
Tot la finele lunii martie, Sevilia (sud) a anunțat că ar putea introduce accesul plătit, pentru non-rezidenți, în celebra piață centrală Plaza de Espana (Piața Spaniei, n.r.). La rândul său, Barcelona a decis să scoată de pe Google Maps o linie de autobuz foarte frecventată de turiști, astfel încât de aceasta să se bucure locuitorii.
Însă pentru autorități astfel de decizii nu sunt ușor de luat. În Spania turismul reprezintă 12,8% din PIB și asigură 12,6% din locurile de muncă, astfel că numeroase familii depind de acest sector și nu sunt favorabile inițiativelor care aduc prejudicii turismului.
