Adăposturile pescărești din Delta Dunării, construcții ilegale utilizate de pescarii comerciali din rezervație, s-ar putea transforma în puncte de atracție turistică, în baza unui studiu făcut de Muzeul Astra din Sibiu, prin intermediul Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, idee susținută de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
De-a lungul timpului, adăposturile pescărești construite pe domeniul public de interes național în Deltă și-au pierdut utilitatea, în contextul în care pescarii comerciali au înlocuit vâslele bărcilor cu motoare iar ei pot parcurge în câteva ore distanța dintre zonele de pescuit și domicilii, însă multe dintre ele s-au transformat în adăposturi pentru animale sau pentru uneltele pescarilor, scrie Agerpres.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
"Ar fi ușor incorect pentru tradiția locală să începem o acțiune în forță. Trebuie schimbată paradigma și folosite în beneficiul comunităților locale, ca puncte turistice, puncte de gastronomie locală, ca puncte de repaus atunci când activitatea de turism o cere. Acest gen de construcții nu se regăsește în alte zone ale țării. Delta e unică, iar aceste adăposturi se pot regăsi ca puncte de atracție pentru turiști. Ar fi un minus lipsa acestor adăposturi tradiționale", a declarat pentru AGERPRES guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete.
Potrivit sursei, niciun adăpost pescăresc nu are autorizație legală de construcție, în condițiile în care au fost amenajate înainte de înființarea ARBDD.
În baza unui parteneriat încheiat cu Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, specialiștii Muzeului Astra din Sibiu au făcut un studiu în Deltă pe tema adăposturilor pescărești care a arătat că în condițiile în care sunt doar tolerate aceste refugii își pierd din calitatea de patrimoniu și de valoare arhitecturală vernaculară, potrivit vicepreședintelui asociației, Teodor Frolu.
"Când le vom găsi un statut clar și un regulament de funcționare și de realizare a lor, bazat pe studiile astea, ele vor ajuta foarte mult și vor fi un element în plus recuperat din tradiție care poate să aibă valoare patrimonială, dar și valoare turistică. Refugiile pot fi folosite în aceste trasee (de turism lent, n.red.), care rămân în administrarea unor grupuri de pescari, pot să ofere asistență turiștilor, pot fi puncte de gastronomie locală, pot avea mici expoziții de unelte tradiționale, se pot transforma în niște obiective turistice care nu sunt rupte total de realitate și de funcțiuni. Unele refugii au rămas active, dar le poți oferi o nouă funcție", a afirmat vicepreședintele asociației, Teodor Frolu.
De altfel, și pescarii își doresc includerea adăposturilor în trasee turistice, dar în momentul de față acest lucru este imposibil, din cauză că au fost construite înainte de înființarea ARBDD, pe suprafețe administrate de autoritatea de mediu și din cauză că nu ofere condiții minime de igienă.
"Turistul vine dimineața, cu o barcă rapidă, a mâncat la un restaurant și a plecat înapoi. Totul în viteză. Ajunge seara acasă, nici nu-și dă seama unde a fost și ce a făcut. Nu poți lua un turist în barcă atunci când mergi la pescuit. Este și periculos și poate deveni incomod în barcă. Degeaba îl iau pe turist cu mine și îl aduc acasă să mănânce o ciorbă. Să mănânce ca mine, cum mănânc eu ciorba de pește pe stuf, să fie tradițională treaba. Nu este legal însă să faci un asemenea loc în Deltă. Nu ai cum să le dai turiștilor să mănânce acolo. Nu ai o toaletă, nu ai nimic, că nu este legal să faci construcții pe teritoriul rezervației", a afirmat Paul, un pescar din orașul Sulina.
Adăposturile pescărești din Deltă constituie o problemă foarte veche pentru autoritățile Rezervației și niciuna dintre conducerile ARBDD din ultimii 20 ani nu a reușit să o rezolve din cauza statutului juridic al terenului pe care sunt amplasate. În timp ce autoritățile au declarat că numărul adăposturilor de pe domeniul de interes public național este foarte mare, de circa 700, și că aceste amenajări care le oferă pescarilor condiții de odihnă nu respectă nicio normă de igienă, pescarii au susținut că, tradițional, acordarea dreptului de a pescui presupune și obținerea dreptului de a-și face un adăpost în Rezervație și că acestea trebuie legalizate.
În anul 2015, cele două organizații de pescari din Rezervație, Federația Organizațiilor de Pescari din Delta Dunării și Federația Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării, au acordat premii în valoare de 1.600 de euro unui număr de trei proiecte de adăposturi pescărești declarate câștigătoare ale unui concurs desfășurat în parteneriat cu ARBDD și Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București.
La începutul anului următor, conducerea de la acea vreme a Administrației a anunțat că a primit de la asociațiile de pescari propunerile pentru amplasarea adăposturilor pescărești care urmau să fie construite după modelul celor trei proiecte declarate câștigătoare în anul precedent, însă proiectul nu s-a pus în practică, din cauza statutului terenului.
La finele săptămânii trecute, Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 a inaugurat primul traseu dedicat bărcilor nemotorizate din rezervație. Delta lui Ivan are o lungime de peste 40 de kilometri, pleacă din Tulcea și ajunge la Mila 23 și necesită două înnoptări pe traseu.
Ulterior, ARBDD a anunțat că în Deltă vor exista 40 de trasee de turism lent, cu 10 puncte de îmbarcare, în rezervație urmând să fie opt puncte de campare. Consiliul științific al instituției a aprobat aceste trasee, iar proiectul ar urma să se realizeze prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
