Regimul articolelor pirotehnice va fi înăsprit, astfel încât vânzarea, deținerea și utilizarea produselor, la care are acces publicul larg, nu vor mai fi permise decât pentru persoane care au vârsta de cel puțin 18 ani, față de 16 ani cum prevede legea acum. Publicul larg nu va mai putea achiziționa produse precum petarde, în timp ce polițiștii locali vor primi atribuții de sancționare a încălcării legislației în domeniu.
De ce este important: În prezent, legislația prevede că doar articolele pirotehnice de divertisment din categoriile F1 și P1 pot fi puse la dispoziţie pe piaţă și numai persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani. În categoria F1 sunt incluse obiecte pirotehnice de distracție foarte mici de tipul artificiilor, respectiv articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc foarte scăzut şi un nivel de zgomot neglijabil şi care sunt destinate utilizării în spaţii restrânse, inclusiv în interiorul clădirilor cu destinaţia de locuinţă. Categoria P1 o reprezintă articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment şi articolele pirotehnice de scenă, care prezintă tot un risc scăzut.
Un proiect de lege inițiat de parlamentari independenți, dar susținut și de reprezentanții mai multor partide, propune însă acum o serie de măsuri de înăsprire a regimului materiilor explozive, în vederea unei aplicări mai stricte a legislației privind comercializarea, deținerea și utilizarea unor astfel de produse accesibile publicului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, proiectul prevede majorarea de la 16 ani la 18 ani a vârstei de deținere și utilizare a articolelor pirotehnice din categoriile F1 și P1.
Autorii proiectului argumentează că legea instituie restricții severe cu privire la comercializarea, deținerea și utilizarea articolelor pirotehnice de către populație, dar în articolele pirotehnice permise pentru utilizare recreativă de către public, care includ diversele tipuri de pocnitori din clasele F1 și P1, nu sunt excluse petardele.
”Aruncarea petardelor în preajma sarbătorilor de iarnă duce la un accentuat disconfort pentru publlcul larg și chiar la punerea în pericol a sănătății și integrității corporale a cetățenilor. Petardele sunt aruncate la ore nepotrivite sau în cantități excesive, fie prin utilizarea prea aproape de persoane, animale, construcții sau alte bunuri, conducând la lipsa somnului, mai ales în cazul copiilor, incapacitate de concentrare sau de desfășurare a anumitor activități, stres și disconfort, dar în multe cazuri și spaima, frica, declanșarea unor crize sau unor reacții fiziologice periculoase sau chiar afectare a auzului sau altor simțuri și chiar rănirea prin explozia la mică distanță a unor petarde, pocnitori sau alte dispozitive pirotehnice”, arată inițiatorii.
Prin urmare, ei propun completarea Legii materiilor explozive astfel încât să specifice în mod clar că ”în categoria F1 nu sunt incluse petarde, baterii de petarde, petarde luminoase și baterii de petarde luminoase” și că ”pocnitorile din categoria F1 nu trebuie să conțină mai mult de 2,5 mg de fulminat de argint”, așa cum prevede, de altfel, Hotărârea Guvernului nr. 1102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice.
Ca urmare, dacă nu sunt artificieri, pirotehnicieni autorizați sau nu reprezintă o persoană juridică autorizată, persoanele fizice nu vor avea dreptul să dețină, să utilizeze, să transporte, să depoziteze, să experimenteze ori să mânuiască nu doar explozivi de uz civil, ci inclusiv petarde.
Proiectul prevede, totodată, că: ”Se interzice comercializarea către persoanele fizice neautorizate a unor cantități de materiale pirotehnice de orice tip cu o masă totală netă de peste 5 kg pentru o persoană, precum și deținerea de către acestea a unei cantități de materiale pirotehnice de orice tip ce totalizează o masă netă de peste 50 de kg”.
Inițiatorii propun și restricții mai mari privind intervalul orar în care este permisă folosirea articolelor pirotehnice și distanță permisă de utilizare față de locuințe sau instituții publice.
Astfel, va fi interzisă folosirea articolelor pirotehnice:
- între orele 22.00 și 6.00 (față de 22.00 - 6.00, acum), cu excepția perioadelor autorizate, precum și a evenimentelor de interes local, național sau internațional, în baza aprobării autorităților locale
- la o distanță mai mică de 100 metri (față de 50 metri, acum) de construcțiile de locuințe cu până la 4 niveluri, unități sanitare sau de învățământ, instituții publice, locuri de joacă pentru copii, parcuri și terenuri de sport și la mai puțin de 200 metri (față de 100 metri, acum) față de cele cu peste 4 niveluri.
Din discuțiile cu autoritățile de ordine publică, autorii proiectului au constatat că atribuțiile de implementare a legii sunt nejustificat de limitate, unele fiind doar în sarcina polițiștilor din Poliția Română, dar nu și pentru jandarmi sau polițiști locali, în timp ce formulări de lege sunt insuficient de clare, autoritățile nefiind sigure dacă unele atribuții prevăzute pentru polițiști vizează sau nu și polițiștii locali.
Prin urmare, proiectul propune includerea în legislația privind regimul materiilor explozive a prevederii că, pe lângă inspectori de muncă și polițiști, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac și de către jandarmi și polițiști locali.
De asemenea, Legea poliției locale este propusă spre amendare, astfel încât polițiștii locali să poată constata contravenții și aplica sancțiuni pentru nerespectarea legislației privind deținerea și utilizarea articolelor pirotehnice, precum și să poată verifica respectarea normelor legale privind deținerea și comercializarea articolelor pirotehnice.
Profit.ro a relatat că, spre deosebire de inițiativa legislativă prezentată acum, deputatul PSD Cătălin Rădulescu a propus un proiect prin care regimul articolelor pirotehnice să fie liberalizat astfel încât să permită vânzarea acestor produse și copiilor cu vâsta minimă de 12 ani, iar anumite categorii de articole interzise acum la comercializare, până la cele folosite la spectacole, să fie accesibile pentru publicul larg.
Inițiativa respectivă a fost adoptată tacit de Senat anul trecut, iar acum se află în dezbaterea comisiilor de specialitate din Camera Deputaților.
