Ministrul Sănătății, Victor Costache, spune că taxa clawback a fost aplicată ”fără discernământ” și că, în condițiile în care este „imposibil” să se interzică exportul paralel de medicamente, trebuie relaxată politica de taxare a acestor produse, astfel încât pacienții români să nu sufere din cauza lipsei tratamentelor de care au nevoie.
Ministrul Sănătății, Victor Costache, susține că una dintre cauzele exportului de medicamente este suprataxarea care s-a practicat în ultima perioadă în România, el susținând că taxa clawback, care i-a determinat pe producătorii și distribuitorii de medicamente să prefere să exporte produsele, în detrmientul pieței autohtone, a fost aplicată „fără discernământ”, arată news.ro.
„Practic a ajuns ca această industrie atât de necesară, atât importatorii cât și producătorii care-i avem în România suferă în egală măsură și s-au inițiat tot felul de dialoguri care nu au dus la nimic și criza s-a accentuat de la un an la altul. Soluția este asumarea de către Guvern a unui pachet de măsuri pentru a relaxa politica de taxare care este aplicată, taxa clawback. Taxa clawback a fost un instrument foarte rigid care a taxat fără discernământ toate tipurile de medicamente și am ajuns de la an la altul ca portofoliul de medicamente să se restrângă în România. (...) Nu cred în măsuri represive, este practic imposibil de a interzice exportul paralel care este o practică europeană și cu siguranță ne vom trezi cu sancțiuni. Haideți să aplicăm măsurile de bun simț care le cere industria medicamentelor și vom găsi soluții la această criză”, a declarat ministrul Sănătății, joi seară, într-o emisiune la B1 TV.
Ministrul anunță că un grup interministerial lucrează alături de cei implicați în această industrie pentru găsirea de soluții.
„Am inițiat pentru prima dată un grup interministerial. Toată lumea se uită la Ministerul Sănătății, când, de fapt, problema este la Ministerul de Finanțe și ghidul care îl dă primul ministru asupra comportamentului Ministerului de Finanțe. Miercuri, la ora 16, ieri, a avut loc prim ședință a acestui comitet prezidată de către Ministerul de Finanțe la care participă Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, toți reprezentanții asociațiilor de importatori și producători și se redactează o foaie de parcurs cu termene stricte pentru a reduce presiunea asupra acestei industrii și pentru a permite ce ne dorim de fapt. Ne dorim ca pacienții română să aibă aceeași șansă ca ceilalți pacienți europeni pentru a beneficia de tratamentul de care au nevoie”, a mai afirmat Victor Costache.
Potrivit OUG 77/2011, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial o contribuție pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
Această contribuție trimestrială, cunoscută și sub denumirea de taxă clawback, se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă.
