Planul inițial al UE era să elimine scutirile de care beneficiau coletele cu o valoare de sub 150 euro doar în 2028. Dar sosirea în blocul comunitar a miliarde de colete, în special din China, a declanșat o reacție adversă din partea companiilor și a pus presiune pe politicieni să acționeze mai devreme, pentru a proteja retailerii europeni de concurența incorectă.
Conform unui articol publicat joi de Financial Times (FT), Bruxelles-ul a cerut impunerea din 2026, la nivelul UE, a unei taxe pentru procesarea coletelor mici comandate de pe platformele online, cum ar fi Shein, Temu și Alibaba, cu peste doi ani mai devreme decât era programat, în încercarea de a reduce importurile ieftine de miliarde de euro din China, scrie Agerpres.
''Este un pas crucial pentru a ne asigura că Uniunea Europeană își consolidează poziția, în contextul realităților comerciale în schimbare rapidă'', se arată în scrisoarea comisarului pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, adresată miniștrilor de Finanțe și consultată de Financial Times.
Decizia ''ar trimite un semnal puternic că Europa este decisă să-și sporească competitivitatea și să asigure condiții echitabile pentru afacerile sale'', se arată în scrisoare.
Solicitarea ca taxa să fie implementată în primul trimestru din 2026 arată înăsprirea atitudinii CE față de China și față de ceea ce este perceput ca practici comerciale incorecte ale Beijingului și vine cu 10 zile înainte de summitul G20 unde liderii Europeni ar urma să discute problemele comerciale cu președintele chinez Xi Jinping.
În mai, CE a propus eliminarea scutirilor de care beneficiau coletele cu o valoare de sub 150 euro și impunerea unei taxe de doi euro din 2028. Sunt vizate coletele de valoare mică venite din Asia, via platforme precum Shein sau Temu. Măsura a fost solicitată în special de Franța, care la finele lunii aprilie a propus plata unor ''costuri de gestiune'' pentru fiecare colet mic ce intră în Europa.
Anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare mică, adică bunuri cu o valoare care nu depășește 150 euro, au intrat pe piața UE, echivalentul a 12 milioane de colete pe zi. Această cifră este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022, iar multe dintre aceste bunuri s-au dovedit a fi neconforme cu legislația europeană. Această creștere exponențială ridică numeroase semne de întrebare în condițiile în care tot mai multe produse dăunătoare intră în UE.
Mai mult, vânzătorii europeni, care respectă standardele ridicate în materie de produse, riscă să fie afectați de practicile neloiale și de vânzarea de bunuri contrafăcute prin intermediul piețelor online. În cele din urmă, numărul mare de colete expediate și transportate are o amprentă ecologică și climatică negativă.
''Acest calendar este incompatibil cu urgența situației. Industriile europene, în special vânzările cu amănuntul, au subliniat în mod repetat că această denaturare a concurenței trebuie eliminată fără întârziere. Este extrem de dificil de explicat companiilor și cetățenilor noștri de ce UE nu poate acționa mai rapid'', a atras atenția Sefcovic.
Liderii UE vor trebui să ajungă la un acord privind noul calendar și să negocieze taxa vamală fixă care va fi impusă. Unele țări, inclusiv România, au impus recent taxe naționale de până la 5 euro, forțând Comisia să adopte rapid măsuri.
''Aceasta nu este o problemă tehnică, este legată de capacitatea Europei de a acționa pentru a-și proteja interesele economice. O Europă modernă, competitivă trebuie să poată fi capabilă să se protejeze mai bine de mărfurile care intră la frontieră și să susțină concurența loială'', a adăugat Sefcovic.
