Începând cu data de 1 februarie 2019, legea privind diminuarea risipei alimentare va intra în vigoare, iar operatorii economici vor trebui să vândă cu preț redus produsele aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale.
Risipa alimentară nu este însă o problemă care îi vizează exclusiv pe comercianți, ci și pe consumatorii europeni. Anual, sunt irosite aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20 % din totalul alimentelor produse) în Uniunea Europeană, arată datele InfoCons, Asociație Națională de Protecția Consumatorilor. Cei mai mari generatori de deșeuri alimentare, exprimate în kg pe cap de locuitor, sunt Țările de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) și Estonia (265 kg), iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta și România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) și Republica Cehă (81 kg).
La nivelul României, risipa alimentară ridică și mari probleme de ordin financiar. Aproximativ 60% dintre consumatorii români cheltuiesc circa 30 % din venitul lunar pentru asigurarea hranei, iar pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2 – 3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franța – 14 %, Elveția – 10 %).
Astfel, 50% dintre consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare (de origine vegetală/ animală).
Produsele proaspete (din carne, legume/ fructe, ouă, brânzeturi/ lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puțin risipite.
