Unele produse alimentare de larg consum și cu branduri notorii, cum ar fi băuturile marca Coca Cola, articolele din ciocolată Nutella sau brânzeturile Président, se vor scumpi în Franța cu procente de până la 6%, scrie Les Echos. Per total, în medie, scumpirea alimentelor va fi de circa 1,3%, estimează publicația franceză, după discuții cu surse din industrie.
Motivul? Intrarea în vigoare de la 1 februare a așa-numitei "Legi a Egalității Alimentare" (#EGalim), sau, potrivit titularurii oficiale, a "Legii pentru echilibrul relațiilor comerciale în sectorul agricol".
Scopul declarat al legii este ca fermierii să poată să încheie contracte mai avantajose în calitate de furnizori ai marilor lanțuri de retail și să încaseze mai mulți bani de la acestea, respectiv "distribuirea mai judicioasă a valorii adăugate" din sectorul alimentar pe lanțul logistic de distribuție.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Printre altele, legea limitează ieftinirile oferite clienților pe bază de promoții limitate în timp la 34% din prețurile de bază practicate de retaileri și nu permite acestora să ofere prin promoții cu prețuri reduse mai mult de 25% din volumele comercializate anual.
De asemenea, actul normativ impune "inversarea construirii prețurilor" în retail, negocierile cu comercianții urmând să plece obligatoriu de la costurile de producție ale fermierilor.
Însă cea mai "revoluționară" prevedere a noii legi este cea care îi obligă, practic, pe retaileri să înregistreze marje de profit la orice produs vândut, în raport cu prețul de achiziție de la furnizori.
Franța a interzis vânzările în pierdere ale distribuitorilor încă din 1996, obligându-i să revândă către clienții finali cu cel puțin același preț cu care au achiziționat de la producători. Legea #Egalim merge însă mai departe: hypermarketurile sunt obligate de la 1 februarie să practice la revânzarea către clienți o marjă de minim 10% peste prețul de achiziție a alimentelor de la producători. Pe scurt: dacă retailerul cumpără de la un fermier un produs cu 1 euro, nu poate să-l revândă mai ieftin de 10 euro și 10 eurocenți.
Prevederea se va aplica cu titlu experimental pe o perioadă de 2 ani, după care autoritățile vor decide dacă va fi păstrată sau nu. Scopul este "reechilibrarea marjelor în favoarea agricultorilor și a IMM-urilor".
"Discuțiile dintre părțile implicate au dus la concluzia că actualele prevederi prin revânzarea în pierdere nu permit acoperirea costurilor inevitabile ale distribuitorilor, logistice, de personal, de transport etc. Prin urmare, (introducerea marjei minime de 10% - n.r.) constituie o pârghie pertinentă pentru stoparea distrugerii de valoare, relansarea creării de valoare și asigurarea unei repartiții echitabile a veniturilor între diferitele verigi ale lanțului alimentar", se explică pe site-ul guvernamental care promovează noua lege.
Legea este rezultatul unui demers promis de președintele Emmanuel Macron încă din campania electorală, acesta organizând așa numitele Stări Generale ale Alimentației, denumire ce evocă Stările Generale convocate de regii Franței până la Revoluția din 1789, de fapt un cadru de organizare a discuțiilor și negocierilor dintre autorități, agricultori, retaileri și ceilalți actori economici și sociali din industria alimentară.
În România, vânzările în pierdere au fost interzise, cu unele excepții, din anul 2000, prin Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, emisă de Cabinetul Mugur Isărescu.
"Este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum și în cazul produselor aflate în pachete de servicii. Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege orice vânzare la un preț egal sau inferior costului de achiziție, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare", stipulează Ordonanța.
Sursă: https://agriculture.gouv.fr
Extras din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață
