Asociația Producătorilor Tradiționali, Meșteșugari și Artizani Vâlcea a demarat procesul pentru înscrierea produsului „Cârnați din topor din Vâlcea” în registrul Uniunii Europene al indicațiilor geografice protejate, documentația și caietul de sarcini fiind depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
„După depunerea documentației la Ministerul Agriculturii, urmează procedura de evaluare a conformității dosarului de înregistrare, iar în cazul în care vor fi solicitate completări, acestea se vor depune în cel mult 30 de zile. Dosarul va fi publicat pe site-ul ministerului pentru o perioadă de opoziție națională de 60 de zile, iar după acest termen, produsul „Cârnați din topor din Vâlcea” devine automat protejat pe teritoriul național până la înregistrarea acestuia la nivel european.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ulterior, România va depune cerere la Comisia Europeană (CE) pentru dobândirea protecției pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP), care va fi înregistrată în sistemul ‘eAmbrosia’. Urmează o nouă evaluare la nivelul Comisiei, apoi perioada de opoziție europeană de 90 de zile, după care are loc înregistrarea și publicarea în Jurnalul Oficial al UE”, a declarat, pentru Agerpres, Ionuț Diaconeasa, consilier în Ministerul Agriculturii.
„Cârnații din topor din Vâlcea” sunt făcuți tradițional după rețete vechi de o sută de ani, cu materie primă și ingrediente din arealul geografic delimitat, care cuprinde șapte comune din județul Vâlcea: Mihăești, Ocnele Mari, Frâncești, Popești, Roești, Lăpușata și Roșiile. Produsul este atestat tradițional la MADR sub brandul „Ca Altădată” al producătorului Avi-Giis din Vâlcea, care face parte din grupul aplicant.
Un alt produs tradițional atestat la MADR, tot sub brandul „Ca Altădată”, pe care asociația intenționează să depună în perioada următoare documentația la minister pentru înregistrare europeană este „Carnea afumată la garniță din Vâlcea”.
„Carnea afumată la garniță din Vâlcea” este cea care se producea în gospodăriile țărănești după ce se tăia porcul. Practic, se urmărea o conservare a cărnii, pentru că nu se putea mânca tot și aveau nevoie să împingă procesul de conservare până spre primăvară, chiar și până în vară, pentru că de multe ori când mergeau la coasă luau la pachet carne la garniță. La garniță se bagă și cârnații aceștia din topor, dar și spată, pulpă, cotlet de porc, tăiate bucăți și afumate, după care se prăjesc în untură. Toate împreună se bagă la garniță în untura în care au fost prăjite”, a explicat acesta.
Producătorul brandului „Ca Altădată” are 13 produse atestate tradițional de către Ministrul Agriculturii, produse specifice și reprezentative pentru zona Olteniei de sub munte și în special pentru zona Vâlcea.
În prezent, la nivel național sunt 765 de produse tradiționale atestate de MADR, cele mai multe fiind cele din carne și produse din carne (309), lapte și produse din lapte (140), legume și fructe (124), pâine, produse de panificație și patiserie (120), pește (30), dar sunt atestate și băuturi (35).
La nivel european, România are recunoscute și protejate 13 produse, din care 11 cu Indicație Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu Icre de Știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibănești și un alt produs cu Specialitate Tradițională Garantată (STG) – Salată tradițională cu icre de crap.
Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virșli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.
Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare românești.
Foto: (c)Asociația Producătorilor Tradiționali, Meșteșugari și Artizani Vâlcea via Agerpres
